Mai multe medicamente uzuale cresc riscul de a dezvolta o boală gravă
Toate acele medicamente conțin o substanță, denumită anticolinergic, care afectează comunicarea dintre neuroni și perturbă memoria, învățarea și activitatea musculară, preciză autorii studiului, informează AFP.
Această cercetare științifică, realizată pe un eșantion de aproape 3.500 de persoane în vârstă de peste 65 de ani, a fost publicată în JAMA Internal Medicine.
Un număr mare de persoane în vârstă iau acele medicamente, dintre care unele sunt vândute fără rețetă, precum Benadryl, administrat contra alergiilor.
Acesta a fost primul studiu care a evidențiat o legătură directă între dozele ridicate de medicamente anticolinergice și creșterea riscului de apariție a demenței.
Același studiu a sugerat, de asemenea, pentru prima dată că acest risc poate să persiste și să nu fie reversibil, chiar și după ce pacienții au încetat de mulți ani să ia acele medicamente.
Cercetătorii precizează că 797 dintre participanții la studiu, reprezentând 23%, au dezvoltat demență.
„Adulții în vârstă ar trebui să știe că un număr mare de medicamente, inclusiv unele care se vând fără rețetă, au puternice efecte anticolinergice”, a subliniat medicul Shelly Gray, de la Universitatea Washington din Seattle, principalul autor al acestui studiu, finanțat de National Institutes of Health (NIH).
„Medicii ar trebui să verifice cu regularitate medicamentele luate de pacienții lor, inclusiv cele vândute fără rețetă, pentru a încerca să le înlocuiască, cel puțin parțial, cu tratamente care nu conțin anticolinergici”, a adăugat cercetătoarea americană.
Studiul a evidențiat că persoanele monitorizate care luau, de exemplu, cel puțin 10 miligrame/ zi de doxepin, un antidepresiv, 4 miligrame pe zi din somniferul difenhidramin sau 5 miligrame pe zi de oxybutynin, contra incontinenței urinare, timp de cel puțin trei ani, prezintă un risc considerabil mai mare de a dezvolta demență.
Shelly Gray spune că pe piață există deja alternative fără anticolinergic pentru doxepin și difenhidramin, precum Prozac (antidepresiv) și Celexa (somnifer).
Atunci când nu există o altă alegere de tratament, cercetătoarea americană recomandă medicilor să prescrie doza cea mai scăzută care este eficientă și să își monitorizeze pacienții cu regularitate.