Maladia care omoară 3.500 de românce în fiecare an poate fi tratată dacă este depistată la timp. Ce ar trebui să facă fiecare femeie la 5 zile după menstruație

În ceea ce privește România, în țara noastră, aproximativ 7.500 de femei se îmbolnăvesc anual de cancer la sân, iar 3.500 dintre ele își pierd viața din cauza acestei maladii.

„Dintre tipurile histopatologice clasice, cel mai frecvent este carcinomul ductal invaziv. Clasificarea cea mai utilizată în prezent este însă cea moleculară, aceasta având rol prognostic și fiind obligatorie în stabilirea indicației terapeutice. În ordinea frecvenței, tipurile moleculare de cancer mamar sunt cel Luminal A (70-75% din cazuri), triplu negativ, Luminal B, Her2 pozitiv”, explică medicul primar oncolog Bogdan Gozman, din cadrul Spitalului Onco Card.

Totuși, depistat la timp, cancerul mamar are un mare potențial de vindecare. Iar depistarea la timp ține de o monitorizare atentă a stării de sănătate a sânilor, pe care orice femeie o poate face.

Autopalparea trebuie făcută începând cu vârsta de 20 de ani, la 3-5 zile de la terminarea ciclului menstrual. În plus, orice nodul, secreție anormală sau pată de pe pielea din zona mamară trebuie semnalate medicului. De asemenea, orice femeie trebuie să facă anual un control al sânilor. Specialiștii recomandă și investigații precum ecografia și mamografia în funcție de vârstă: examinarea și ecografia sânilor trebuie făcute între 20 și 50 de ani, iar mamografia se recomandă după vârsta de 40 de ani. Respectarea programului de investigații crește șansele depistării la timp și pe cele ale vindecării pe termen lung, pe o perioadă mult mai mare de 5 ani.

„Terapia cancerului de sân este extrem de complexă și include mai multe specialități: chirurgia, oncologia medicală, radioterapia, imagistica medicală. Terapiile medicamentoase sunt bineînțeles individualizate în funcție de vârsta pacientei, stadiul bolii, factorii de prognostic anatomo-patologici. Acestea sunt chimioterapia, terapia moleculară țintită, hormonoterapia. În stadiile incipiente și fără factori de risc, terapia medicamentoasă poate cuprinde doar tratament hormonal (sub forma de tablete), în timp ce în stadiile avansate, tratamentul va include aproape întotdeauna și chimioterapia intravenoasă. Anul 2018 aduce indicații noi ale unor medicamente existente de care vor beneficia un număr mai mare de paciente. Așteptăm date din studiile clinice despre eficiența imunoterapiei și în cancerul mamar, rezultatele par foarte promițătoare”, completează specialistul Onco Card.

Și în România, sunt disponibile la ora actuală medicamente și tehnologii de ultimă generație care fac posibilă tratarea cancerului de sân, cu cât mai puține efecte adverse.

„Tratamentele antiemetice moderne au scăzut riscul de apariție a grețurilor și vărsăturilor, scăderea globulelor albe și roșii este controlată prin utilizarea medicamentelor care stimulează producerea de leucocite și hematii. Căderea părului poate fi prevenită cu ajutorul unui aparat special care împiedică pătrunderea citostaticelor în vasele de sânge de la nivelul scalpului. Una dintre problemele cu care se confruntă pacientele care fac chimioterapie este flebita, adică inflamația venelor periferice care implică puncții venoase repetate pentru montarea căii de acces venoase. Această complicație poate fi evitată prin montarea unei camere implantabile „port a cath” înainte de începerea chimioterapiei. Rolul camerei este de a introduce medicația direct în fluxul venos central, evitând inflamația venelor periferice și a pericolulului ieșirii citostaticelor pe lângă calea de acces venos”, spune medicul primar oncolog Bogdan Gozman.

O atenție și mai mare asupra sănătății sânilor lor trebuie să o manifeste femeile care au avut rude de gradul 1 cu cancer mamar. Riscul este cu atât mai mare cu cât mama, sora sau fiica au avut cancer mamar înainte de menopauză sau dacă au avut la ambii sâni. De asemenea, femeile care moștenesc genele BRCA1 și BRCA2 au un risc mai mare de a face un cancer de sân, aproximativ 10 la sută din numărul cazurilor fiind ereditare. Aceeași atenție sporită se dorește și din partea fumătoarelor.

„Fumatul are un impact negativ în general asupra stării de sănătate și este un factor de risc pentru apariția cancerului mamar. Totuși, nu se poate spune că acesta are o intervenție directă ulterior în evoluția bolii deja instalate. Este bineînțeles recomandată renunțarea la fumat”, concluzionează oncologul.

Există și alți factori care cresc riscul de cancer mamar, iar dintre acestea specialiștii menționează vârsta (peste 70 la sută dintre cazuri apar după 50 de ani), prima menstruație mai devreme de 11 ani, menopauza tardivă după 55 de ani, prima naștere după 30 de ani, terapiile cu hormoni de substituție, obezitatea, consumul de alcool, leziunile premaligne, mutațiile genetice și densitatea crescută a glandei mamare.