SNMF trage un semnal de alarmă în ce privește amenințarea epidemiologică de la granița de Nord a țării, unde au fost anunțate cazuri de difterie.
„Măsurile luate de Ministerul Sănătății (MS) până în acest moment sunt bune, necesare însă trebuie completate. Medicii de familie au primit alerte epidemiologice de la direcțiile județene de sănătate publică și MS a dispus achiziționarea de stocuri de ser vaccinal împotriva difteriei”, se arată într-un comunicat transmis joi de SNMF.
SNMF solicită lansarea de urgență a unui program național pentru vaccinarea populației adulte expuse riscului de îmbolnăvire, care să cuprindă măsuri de susținere/compensare a costurilor pentru vaccin și campanii de informare și conștientizare a populației.
„Medicii de familie din România își arată disponibilitatea de a se implica cu seriozitate în campania de prevenire a apariței și răspândirii difteriei. De altfel noi, medicii din prima linie, am început deja să informăm populația și să recomandăm măsuri de prevenție”, declară dr. Dina Mergeani, președinte SNMF.
Potrivit medicilor de familie, unul dintre argumentele pentru programul național este acela că difteria este o boală prevenibilă prin vaccinare pentru care, în România, se face imunizare din 1960.
„Ultimul vaccin din Programul Național de Vaccinare care conține anatoxina difterică se administrează la 14 ani iar perioada de protecție în fața bolii este de 10 ani în medie. În lipsa administrării unui rapel la toți adulții de peste 24 de ani se creează condițiile apariției unei populații receptive, expuse riscului de îmbolnăvire”, spune SNMD.
Aceștia adaugă că din cauza fenomenului de „reticență la vaccinare” înregistrat în ultimul deceniu, există un procent important de copii și tineri care au vârsta până în 24 de ani fără schemă completă și protecție optimă pentru că părinții nu au respectat programul național de imunizare.
Potrivit SNMF, în România se folosește un vaccin care se utilizează în toată Europa și care poate fi administrat și adulților. Vaccinul asigură protecție în același timp și față de tetanos (boală cu evoluție extrem de gravă chiar și cu tratament specific) și față de tusea convulsivă (din ce in ce mai des întâlnită la nivel global).
Medicii spun că un alt argument pentru programul național este acela că în statele civilizate, vaccinarea împotriva difteriei se face periodic, și după vârsta copilăriei, prin programe naționale.
„Este evident că doar printr-un efort național putem face față unei amenințări atât de mari precum o epidemie de difterie. Noi, medicii de familie, avem un rol foarte important în depistarea bolii însă prevenția, în care deja suntem direct implicați, poate fi făcută doar prin deciziile și implicarea autorităților, cu costurile de rigoare. O investiție în prevenția primară, mai ales când amenințarea a devenit evidentă, este o inițiativă obligatorie”, arată SNMF.
În Ucraina, la granița cu România, s-au confirmat cazuri de difterie. Boala e extrem de contagioasă, dar a fost eradicată în România în 1980.
Ministerul Sănătății a transmis prin Institutul Național de Sănătate Publică faptul că a dispus, încă din 1 noiembrie 2019, direcțiilor de sănătate publică din județele Botoșani, Maramureș, Satu Mare, Suceava și Tulcea intensificarea activităților de supraveghere a difteriei, ca urmare a comunicărilor identificate privind evoluția unor cazuri de îmbolnăvire prin difterie în Ucraina.
De asemenea, Ministerul Sănătății a cerut INSP să distribuie, prin direcțiile de sănătate publică, tuturor medicilor de familie și unităților sanitare din județe, definiția de caz pentru difterie, precum și obligația de a informa imediat telefonic asupra cazurilor suspecte la DSP județean, care va raporta cazul la INSP-CNSCBT și va demara ancheta epidemiologică.