Proiectul de lege, depus pe 3 iulie la Senat de cei doi parlamentari PSD, vizează modificarea art. 391, alin. (1) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății astfel: „Medicii se pensionează la cerere, la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex. Cererea privind menținerea în activitate până la împlinirea vârstei de 67 de ani se depune, de către medic, la unitatea angajatoare în anul anterior împlinirii vârstei de pensionare și cu cel puțin 3 luni înaintea datei de împlinire a vârstei de pensionare”, potrivit textului inițiativei legislative.
Florian Bodog și Ion Rotaru oferă ca argument pentru această modificare legislativă deficitul de personal în sistemul de sănătate și faptul că multe spitale din România au fost închise în ultimul timp din cauza lipsei de specialiști.
„Aproape că nici nu mai e cazul să discutăm cu privire la presiunea imensă care se exercită asupra sistemului medical românesc din cauza lipsei deja cronocizate a a personalului medical în special în zonele mai puțin dezvoltae, dar chiar și în orașele mari, cum sunt capitalele de județ. Astfel, comform statisticilor publicate, deși promoțiile absolvenților de învățământ superior de licență în domeniul medical, în ultimii ani din România au fost de patru ori mai mari față de cei 2.500 de absolvenți în 1990, multe spitale din țară au secții închise din lipsă de specialiști”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
„Pentru rezolvarea acestei situații avem în vedere reluarea procedurii legislative de modificare a articolului 391 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în sensul stabilirii posibilității ca medicii să se pensioneze la cerere, la vârsta de 67 de ani, fără a li se afecta însă dreptul de a beneficia de pensie la momentul împlinirii vârstei de pensionare prevăzută în Legea 263/2010”, completează inițiatorii.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, prevăzută în Legea 230/2010.
În forma în vigoare a Legii 95/2006, art. 391, alin. (1) face referire la alte aspecte decât cele prevăzute în inițiativa legislativă a celor doi senatori PSD.
„Atunci când autoritățile competente române au cunoștință de fapte grave și precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activității profesionale sau asupra exercitării profesiei de medic în România, comise de medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European ori ai Confederației Elvețiene, anterior stabilirii în România și în afara teritoriului său, acestea informează statul membru de origine sau de proveniență al celor în cauză”, prevede articolul 391 în forma actuală a Legii.
Senatul este prima cameră sesizată pentru acest proiect, decizională fiind Camera Deputaților.