Motivul pentru care unii fumători au plămâni „sănătoși” la vârsta a treia

Studiul, realizat pe un eșantion de peste 50.000 de persoane, a arătat faptul că anumite mutații favorabile se produc la nivelul ADN-ului unora dintre fumători pentru a stimula funcționarea plămânilor, mascând astfel impactul negativ al fumatului.

Cercetătorii de la Medical Research Council spun că această descoperire ar putea duce la dezvoltarea unor noi medicamente care ar putea să amelioreze funcționarea plămânilor.

Însă refuzul de a fuma reprezintă întotdeauna cea mai bună opțiune, au adăugat autorii studiului.

Mulți dintre fumători – însă nu toți – dezvoltă boli pulmonare. Însă aceleași boli sunt dezvoltate și de anumite persoane care nu au fumat niciodată.

AUTO Producătorii auto din UE vor continua să fabrice mașini pe benzină și după anul 2035. Tranziția la mașinile electrice se amână pe termen nedeterminat

18:20

CONTROVERSĂ Toni Neacșu, după ce Gândul a dezvăluit că judecătoarea Raluca Moroșanu a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2: „O justiție ca un reality show. Așa se întâmplă când te bagi în troacă”

18:08

Cercetătorii britanici au analizat o cantitate uriașă de date genetice de la voluntarii care au participat la proiectul științific Biobank.

Savanții au analizat în special cazurile de bronhopneumopatie obstructivă cronică (COPD), o afecțiune care duce la tulburări respiratorii, tuse și infecții pulmonare repetate.

Boala afectează 3 milioane de persoane în Marea Britanie și include afecțiuni precum bronșită și emfizem pulmonar.

Comparând datele medicale ale fumătorilor, ale nefumătorilor, ale bolnavilor cu COPD și ale voluntarilor sănătoși, cercetătorii britanici au descoperit că anumite fragmente din ADN-ul uman reduc riscul de COPD.

Așadar, fumătorii cu „gene bune” au un risc mai mic de COPD decât aceia cu „gene proaste”.

Profesorul Martin Tobin, cercetător la Universitatea Leicester, participant la acest studiu, spune că genele par să influențeze felul în care plămânii cresc și felul în care aceste organe răspund în cazul unor vătămări.

Fumatul crește și riscul de boli cardiace și cancer – însă aceste riscuri nu au fost luate în calcul în cadrul studiului.

Savanții britanici au descoperit și fragmente ale codului genetic care sunt mai des întâlnite la fumători decât la nefumători.

Acele fragmente de ADN par să altereze funcționarea creierului și rapiditatea cu care o persoană devine dependentă de nicotină, însă rezultatele trebuie să fie confirmate de studii viitoare.

Studiul a fost prezentat la o reuniune organizată de European Respiratory Society și publicat în revista Lancet Respiratory Medicine.