Vicepreședintele Asociației Medicilor de Familie Cluj, Emiliana Costiug, a declarat, marți, corespondentului Mediafax, că dacă statul român și Guvernul ar avea o viziune, ar trebui să ia în serios această problemă.
„Deficitul de personal va crește deoarece specialitatea de medicină de familie nu este atractivă, medicii tineri nu sunt interesați să devină medici de familie. Peste câțiva ani, problema medicilor de familie se va agrava deoarece media de vârstă actuală este în jur de 55 de ani, iar când vom ieși la pensie, nu va avea cine să ne ia locul.
Medicina de familie este subfinanțată cronic, sunt multe probleme care se rezolvă la nivelul rețelei medicinei de familie, dar nu sunt finanțate, ceea ce se traduce prin muncă multă, supranormare, cu bani puțini. Ajungem, astfel, în situația în care medici de familie aflați în contract cu CJAS preferă să meargă în sistemul privat sau peste hotare. Dacă noi, ca stat și Guvern, am avea o viziune, ar trebui să ne punem serios această problemă”, a spus Costiug.
În prezent, bugetul unui cabinet medical de familie este egal cu venitul unui medic primar din spital, potrivit Emilianei Costiug.
„Din această sumă, eu trebuie să asigur tot ceea ce înseamnă funcționarea cabinetului – chirie, utilități, fond de salarii pentru medic și asistentă, plus viramentele aferente, impozite și contribuția pentru sănătate, plus taxe de evaluare, acreditare, PSI. În aceste condiții, nu mai putem vorbi de o finanțare corectă. Banca Mondială, UE, au cerut întărirea medicinii de familie și o finanțare corespunzătoare. La ora actuală, bugetul medicinii de familie este, în România, de sub 6% din cel al sănătății, în timp ce în țările europene este de 12% și urcă până la 20%”, a subliniat medicul de familie.
Trei comune fără medic de familie: Vine un medic de două ori pe lună
Directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Cluj, Mihai Moisescu, a spus, la rândul său, că în județul Cluj sunt trei comune fără medic de familie în localitate. Acestea sunt: Ploscoș, Suatu și Vad.
„Ploscoș are 651 de locuitori, iar numărul este prea mic încât să îi permită unui medic să se prezinte ca medic de familie pentru a deservi comunitatea, ar trebui să aibă minim 1.000 de pacienți. De unde să scoată bani pentru plata infrastructurii unui cabinet, care înseamnă cheltuieli de salarii pentru el și pentru asistentul medical, îngrijitor de curățenie, utilități, contabil, toate fiind cheltuieli care trebuie plătite din bugetul de practică”, a spus directorul DSP Cluj.
În comuna Vad, majoritatea locuitorilor sunt pe lista unui medic de familie din municipiul Dej sau pe listele altor medici, iar în comuna Suatu medicul de familie s-a pensionat și serviciile medicale sunt asigurate de medicul de familie din comuna învecinată, Pălatca, care se prezintă la consultații de două ori pe săptămână.
„Problema este că această asistență medicală în mediul rural nu este atractivă, fiind influențată de lipsa infrastructurii sanitare, a celei rutiere, la care se adaugă populația în scădere. Primăriile ar trebui să se implice, să îi ajute cumva pe medicii de familie”, consideră șeful Mihai Moisescu.
Primarul comunei Ploscoș, Aurel Truță, a declarat și el că localitatea are o asistentă medicală care face injecții, recoltează analize, dar nu poate pune un diagnostic.
„Nu avem în comună medic de familie, pentru că suntem puțini locuitori și vine un medic de la Câmpia Turzii, cam rar, de două ori pe lună. Cei care se îmbolnăvesc mai cer ajutorul rudelor, pentru a-i duce la control la oraș. I-am spus doamnei doctor că sunt nemulțumit că nu vine mai des pe la noi, ar trebui să vină măcar de două ori pe săptămână sau să avem măcar un medic cu o jumătate de normă, astea ar fi soluțiile. Avem noroc că avem o asistentă medicală cu experiență, face injecții, recoltează analize și le duce la laborator, dar nu poate pune un diagnostic”, a spus Truță.
Acesta a precizat că în Ploscoș sunt asigurate condiții, fiind amenajat un cabinet medical, cu sală de așteptare și de tratament, plus cabinet de consultații, dar nu se găsește medic de familie.
Foto: Hepta