O nouă șansă la viață pentru românii care au nevoie de transplant cardiac: inima artificială

Șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, Horațiu Suciu, a declarat, marți, într-o conferință de presă, că personalul medical de aici face deja transplantul „de rutină” și urmează să introducă, „probabil în acest an”, un procedeu în premieră în România, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Prin noul procedeu, pacienților care au nevoie de transplant li se va introduce o „inimă artificială” – un dispozitiv care funcționează ca o pompă, preluând activitatea mușchiului inimii și reglând debitul cardiac, a explicat el.

„Există încă procedee pe care nu le-am făcut, sunt procedee care asigură un suport mecanic al circulației și care asigură așa-numitele «bridge to transplantation», pentru pacienții care, iată, așteaptă pe liste un an-doi și nu primesc un cord. Suntem în curs de a implementa aceste proceduri noi în clinica noastră, care constau practic în introducerea unui dispozitiv intrapericardic, care să asigure această funcție a inimii. Popular se spune «inimă artificială», este un dispozitiv de asistare mecanică a circulației, pentru că inima proprie rămâne pe loc. Și suntem în curs, suntem foarte aproape de a face acest lucru”, a spus Suciu.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

Acesta a precizat că un astfel de procedeu nu se realizează în acest moment niciunde în România și constituie o prioritate a institutului din Târgu Mureș, dat fiind că țara noastră este singura din zonă în care nu se face. Procedeul se realizează de mai mult timp în Europa Centrală, în timp ce în zona Europei de Est au fost începute programe similare din 2007-2008 – în Croația în 2007, în Ungaria în 2012, în Serbia în 2013.

Conform sursei citate, „toate cele necesare pentru acest procedeu” pot fi decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

„În principiu, toate materialele specifice chirurgiei cardiovasculare se plătesc din programul național de prevenire-combatere a bolilor cardiovasculare, deci le asigură CNAS. Există o listă cu materiale care pot fi decontate prin acest program, aprobată prin ordin comun al Ministerului Sănătății și CNAS, și sunt prevăzute și aceste dispozitive. Deci, și în acest moment se pot achiziționa. Dar sunt foarte scumpe, de la 50.000 de euro în sus, niciun spital nu-și va permite. Probabil, va fi nevoie de un program separat pentru aceste dispozitive”, a spus Suciu, precizând că procedeul nu va presupune și alte costuri, din moment ce medicii sunt plătiți cu salariu fix.

Acesta a adăugat că un astfel de procedeu „nu se realizează în acest moment niciunde în România” și constituie o prioritate a IBCvT Târgu Mureș.

„Dispozitivul este ca o pompă, se introduce printr-o procedură de chirurgie cardiovasculară în interiorul ventriculului stâng și acest dispozitiv absoarbe practic tot sângele din ventricul, punând în repaus mușchiul inimii, care nu face față acestei sarcini. Este preluată practic activitatea ventriculului stâng, printr-o proteză se introduce în aortă și asigură un debit cardiac. E o pompă care asigură o funcționare și un debit cardiac de 7-8 litri pe minut, cât are nevoie un om pentru a avea o senzație de bine”, a explicat șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, arătând că această „pompă” este menită să suplimenteze partea pe care inima pacientului nu poate să o asigure.

El a adăugat că acest procedeu a fost gândit inițial ca unul temporar, care să asigure pacientului supraviețuirea în condiții bune până la transplant, dat fiind că un donator nu este întotdeauna disponibil, dar a ajuns să fie văzut ca o alternativă la transplant, după ce unii pacienți care aveau implantat acest dispozitiv nu au mai dorit să li se transpleze un nou cord.

„Ulterior, pacienții s-au simțit atât de bine, încât unii n-au mai vrut să facă transplant, deci s-a transformat în destination therapy, adică au rămas cu el pacienții mai vârstnici, cu anumite patologii, care aveau și niște contraindicații temporare, și aceste dispozitive s-au impus, încet-încet, ca și o alternativă la transplant. Cam 10 la sută au avut și șansa să recupereze, deci punându-se în repaus ventriculul stâng și nemaifiind supus sarcinii – e pus în repaus, bate, dar așa, relaxat – recuperează. Pacientul pleacă acasă. E implantat total, în exterior iese un fir care se conectează la o baterie, arată ca un walkman. Pacientul are mobilitate, se duce, face baie… Sunt pacienți care îl au de cinci ani și nu vor să-și mai facă transplant”, a declarat Suciu.

Potrivit acestuia, în Germania, spre exemplu, numărul acestor procedee, într-un an, a ajuns să-l depășească pe cel al transplanturilor.

„În Germania se pun 800 de astfel de dispozitive pe an și se fac 400 de transplanturi. E absolut necesar ca și România să înceapă acest program”, a adăugat șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară.

Medicul a adăugat că obiectivele institutului sunt însă „mult mai mari”, fiind vizată obținerea de fonduri europene pentru o clădire nouă, separată de viitorul Spital regional, actualul Spital Clinic Județean de Urgență. Valoarea estimată a proiectului se ridică la 50 de milioane de euro.