Părinții alcoolici riscă să crească copii care vor deveni alcoolici

Prima cercetare națională privind legăturile dintre modelele parentale, consumul de alcool și probabilitatea abuzului de alcool la următoarele generații arată că familiile care se confruntă cu abuzul parental de alcool sunt afectate de numeroase tensiuni și griji, cum ar fi: inactivitatea profesională, bolile cronice, un deces în familie sau probleme de sănătate mintală.

„Există foarte puține cazuri de familii în care există unul sau doi părinți alcoolici care nu s-au confruntat cu diverse disfuncții familiale. 11 din cele 26 de persoane intervievate (două din cinci persoane) provin dintr-o unitate familială în care cel puțin un copil a prezentat probleme serioase de comportament, uneori asociate și cu probleme medicale. În majoritatea cazurilor, intervievatorii au constatat neglijență, violență, consum lipsit de moderație sau o abordare deficitară a procesului de creștere și educare a copiilor”, rezultă din studiu.

Psihologul Daniela Gheorghe a declarat, la prezentarea rezultatelor studiului, că acesta a demonstrat existența unei mari influențe a consumului abuziv de alcool asupra creșterii și educării copilului.

„În familiile în care se consumă alcool, în primul rând există probleme de unitate familială. (…) Părintele care consumă abuziv alcool este un părinte mai degrabă neglijent sau abuziv, nu este dispus la negociere, este un părinte extrem de autoritar. Celălalt este mult mai calm, își exprimă afecțiunea față de copil, este mult mai dispus să negocieze cu el. Studiul arată că stilul parental care este cel mai bun pentru creșterea și educarea copilului este cel care combină afecțiunea și calmul cu reguli și cu partea de autoritate”, a explicat psihologul.

Daniela Gheorghe a precizat că atât în cadrul analizei cantitative, dar și în cazul celei calitative, a fost dificilă adunarea datelor, deoarece oamenilor le este teamă să vorbească despre problemele legate de consumul de alcool, ca să nu fie judecați.

„O altă problemă a fost să stabilim exact consumul de alcool per persoană, pentru că mulți nu voiau să spună, alții nu știau, deoarece produceau alcoolul în familie, nu îl cumpărau. De altfel, mai mult de jumătate consumă alcool acasă”, a semnalat Daniela Gheorghe.

Studiul mai arată că peste jumătate dintre persoanele intervievate au indicat existența unei contradicții între stilurile de creștere și educare a copiilor practicate de parteneri. Astfel, în familiile în care unul dintre părinți era alcoolic, s-a atras atenția asupra faptului că stilul acestuia era caracterizat prin manifestări adeseori violente, autoritare sau de neglijență.

„Acest fapt demonstrează că în cadrul eșantionului, părintele alcoolic era predispus să adopte o atitudine mai severă, abuzivă sau de neimplicare, în contrast cu abordarea mai puțin severă, mai caldă, mai implicată a stilului de creștere și educare a copiilor practicat de partenerul acestuia”, se menționează în aceeași cercetare.

Părinții care consumă alcool frecvent, mai permisivi cu copiii la acest capitol

Studiul, considerat reprezentativ la nivel național, a mai arătat că nivelurile ridicate de consum de alcool se transmit din generație în generație, existând o mai mare probabilitate ca respondenții care au declarat niveluri ridicate de consum de alcool să raporteze niveluri ridicate de consum de alcool la proprii părinți. De asemenea, există o mai mare probabilitate ca respondenții studiului care aveau copii mici și au declarat niveluri ridicate de consum de alcool să raporteze niveluri ridicate de consum de alcool la propriii copii.

„Există o mai mare probabilitate ca părinții de copii minori care au fost clasificați ca fiind «autoritari» să raporteze consumul propriu de alcool cu o mai mare frecvență și în cantități mai mari. De asemenea, probabilitatea ca respondenții care au raportat că părinții lor erau mai «autoritari» să consume ei înșiși alcool mai frecvent și în cantități mai mari, este mai mare”, rezultă din studiul citat.

Totodată, specialiștii au arătat că în cazul părinților de minori care au fost clasificați ca fiind autoritari există șanse mai mari ca ei să raporteze că au copii care au întâmpinat probleme cu consumul de alcool, la școală sau cu Poliția.

„Datele subliniază importanța unor niveluri ridicate de căldură emoțională care lipsesc din abordarea de tip «autoritar» a creșterii și educării copiilor. Am constatat acest lucru și în interviurile cu familiile în care părinții care prezentau probleme legate de consumul de alcool se dovedeau adesea a fi violenți, autoritari și neglijenți”, notează inițiatorii studiului.

Studiul se bazează pe o cercetare cantitativă pe un eșantion reprezentativ național, de 1.062 de părinți, și pe o cercetare calitativă în baza a 26 de interviuri cu părinții care provin din familii în care cel puțin un părinte a fost considerat a fi alcoolic.

Aproape două treimi dintre respondenți (62 la sută) au raportat că erau fie părinți de copii minori (18 ani sau mai puțin), fie de adulți. Aproape o treime (29 la sută) din respondenții părinți au copii de peste 18 ani, aproape unul din patru (23 la sută) au copii de 18 ani sau mai puțin, iar unul din zece (10 la sută) a raportat că are atât copii minori, cât și copii adulți.

Peste 80 la sută din respondenți au afirmat că părinții lor/sau cei care i-au crescut au fost iubitori și afectuoși, în timp ce aproape jumătate au raportat că părinții lor au fost adepți ai unei discipline severe și îi pedepseau de fiecare dată când erau obraznici.

Părinții cu copii mai mici cuprins în eșantion, care au fost clasificați ca «autoritari», au fost cei mai predispuși la a consuma alcool frecvent. Proporția de părinți autoritari care au raportat consum de alcool între trei și șapte zile pe săptămână a fost aproximativ de două ori mai mare decât în cazul părinților care au stil de creștere și educare a copiilor de tipul „iubire si fermitate”. Aproape unul din trei (31 la sută) dintre părinții „autoritari” au raportat consum de alcool între trei și șapte zile pe săptămână.

Analiza a mai confirmat și faptul că părinții care consumă alcool mai frecvent sunt mai predispuși la a adopta atitudini permisive față de consumul de alcool al propriilor copii.

Studiul a fost coordonat de psihologul Daniela Gheorghe și realizat de una dintre cele mai importante organizații independente de tip think-tank și caritate educațională din Marea Britanie – Demos, împreună cu Institutul de Politici Publice, prin divizia Data Research, și Ursus Breweries.

O cercetare similară a fost făcută inițial în Marea Britanie, unde s-a constatat că „dragostea fermă” a părinților poate reduce posibilitatea consumului excesiv de alcool al copiilor pe măsură ce cresc.

„Niveluri ridicate de afecțiune părintească în primii cinci ani de viață ai copilului reduc semnificativ riscul consumului excesiv de alcool la vârsta de 16 ani. Cercetarea noastră din România subliniază și mai mult importanța afecțiunii și căldurii părintești. Eforturile de a sprijini familiile cu părinți alcoolici ar trebui să conțină abordări prin care părinții să fie încurajați în creșterea și educarea copiilor, să arate copiilor lor mai multă afecțiune, în paralel cu eforturi de a reduce consumul excesiv de alcool”, a explicat Jonathan Birdwell, expertul Demos Marea Britanie.

Un raport OCDE publicat în 2011 a arătat că românii se clasează pe locul trei în ceea ce privește consumul de alcool pe cap de locuitor în Europa, cu 12,7 litri pe an. În plus, studiul a constatat că România a fost o țară în care s-a înregistrat o creștere semnificativă a consumului de alcool din 1980, consumul crescând cu 14 puncte procentuale.

În ceea ce privește consumul de alcool la vârsta adolescenței, același studiu arată că România s-a clasat pe unul dintre primele locuri, cu 47 procente băieți de 15 ani care au recunoscut că au consumat alcool de cel puțin două ori în viață.