Patru români mor în fiecare oră din cauza unui obicei la care nu pot renunța. Ce s-a schimbat în ultimul an

Consumul de tutun este responsabil de peste 42.000 de vieți pierdute anual în România(patru în fiecare oră), și continuă să reprezinte cauza principală de boală care poate fi prevenită. Aceasta înseamnă că responsabilitatea decizională și colectivă trebuie să se îndrepte cu fermitate către eliminarea acestui factor de risc din viețile copiilor, tinerilor și adulților, informează CSID.

Având susținerea deplină a Organizației Mondiale a Sănătății și a tuturor organizațiilor cu obiective similare din alte țări, România a reușit, astfel, să iasă din grupul ultimelor 5 țări europene care nu respectau prevederile Convenției Cadru privind Controlul Tutunului referitoare la protejarea cetățenilor ei față de expunerea la fumul de tutun.

La un an distanță, legislația de interzicere a fumatului în spațiile publice închise este general acceptată de populație și mediul de afaceri în egală măsură, cu un nivel de respectare și implementare adecvat. Aceste aspecte înseamnă că, acum, fiecare cetățean al României se poate bucura de dreptul fundamental la un mediu mai curat, mai sănătos, lipsit de efectele dramatice ale expunerii la fumul de tutun.

Importanța adoptării acestei legi și efectele ei directe și imediate, intens susținute de către societatea civilă, au fost pe deplin susținute de datele și studiile de impact realizate după implementarea ei.

În primul rând, efectele legate de sănătatea publică sunt de o semnificație aparte. În decembrie 2016, Ministerul Sănătății a prezentat, pe baza sistemului de înregistrare a spitalizărilor, primele rezultate semnificative: scăderea numărului de externări pentru boli atribuibile fumatului în 2016 versus 2015, ceea ce se traduce prin mai puține îmbolnăviri acute provocate de tutun.

În perioada martie-august 2016 comparativ cu aceeași perioadă din 2015 s-au înregistrat mai puține cazuri externate: cu 5,4% (1.267 cazuri) mai puține cazuri pentru adulții spitalizați pentru boli ischemice coronariene; cu 11,5% (88 cazuri) mai puține cazuri pentru adulții spitalizați pentru accident vascular cerebral; cu 1,7% (638 cazuri) mai puține cazuri pentru adulții spitalizați pentru exacerbare a bronhopenumoniei obstructive cronice sau astm; cu 5,4% (708 cazuri) mai puține cazuri pentru copiii spitalizați pentru exacerbare a astmului sau pentru o infecție acută de căi respiratorii superioare (IACRS).

„Dacă urmărim datele statistice, vedem că 1.993 adulți și 708 copii nu au mai necesitat spitalizare pentru o acutizare a unei boli provocate sau agravate de fumat în 2016, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015. Implementarea legii a fost singura schimbare semnificativă produsă în acest interval, deci putem considera în mod rezonabil că îmbunătățirea este în directă legătură cu aplicarea legii. Acest fenomen s-a înregistrat și în alte țări în care s-au aplicat măsuri ferme de reducere a fumatului în spații publice”, a declarat la acel moment Vlad Voiculescu, Ministrul Sănătății.

Citește continuarea în CSID