Pentru prima dată în ultimii 30 ani, speranța de viață scade la nivel global. Care sunt CAUZELE

Publicat: 28 10. 2024, 23:18
Actualizat: 28 10. 2024, 23:19
Sursa Foto: Shutterstock

Pentru prima dată de la pandemie, Institutul de Metrici și Evaluare a Sănătății (IHME) a actualizat studiul său privind Povara Globală a Bolilor (GBD). Publicat luni în The Lancet, studiul a constatat o scădere de 1,6 ani a speranței de viață între 2019 și 2021. Această tendință este prima dată când cercetătorii au documentat un declin global al speranței de viață de la începutul studiului în anii 1990.

Deși se preconiza că oamenii născuți în secolul 21 vor putea trăi peste 100-120 de ani, viitorul se anunță a fi precar. Chiar și în țările cu cea mai mare durată de viață, precum Hong Kong, doar o mică parte a populației va face parte din categoria centenarilor.

„Putem vedea unde sunt cele mai mari probleme de sănătate în întreaga lume și unde sunt cele mai mari inegalități”, spune Austin Schumacher, om de știință specializat în metrici de sănătate la Universitatea din Washington și autor principal al studiului GBD despre speranța de viață.

Conform estimărilor, au murit cu 15,9 milioane mai mulți oameni în timpul pandemiei COVID-19 decât într-un an normal, persoane care ar fi supraviețuit dacă pandemia nu ar fi avut loc. 7 milioane de oameni au murit în mod direct din cauza coronavirusului, potrivit rapoartelor oficiale, dar estimările indică chiar numărul de 30 milioane de decese neraportate în țările din lumea a treia. Alți 7 milioane de oameni au murit însă din cauza efectelor pandemiei și restricțiilor.

Această mortalitate în exces a contribuit probabil la scăderea speranței de viață, explică Schumacher. Cu toate acestea, pandemia nu a inversat progresul de lungă durată în reducerea mortalității copiilor sub cinci ani.

Manuela Ferreira, om de știință de la Universitatea din Sydney, Australia, afirmă că acest studiu  este deosebit de important deoarece permite cercetătorilor să înțeleagă mai bine pandemia atât la nivel global, cât și regional.

Studiul GBD a început ca un raport comandat de Banca Mondială în 1990. Zece ani mai târziu, Organizația Mondială a Sănătății a actualizat studiul cu date și analize statistice noi, precum și cu o acoperire mai mare a țărilor. Proiectul s-a extins în anii 2000 și include acum rapoarte separate despre dizabilități, fertilitate și cauzele deceselor, scrie Think Global Health.

Un studiu publicat în revista științifică Nature Aging a comparat datele colectate din Japonia și Coreea de Sud cu cele din Statele Unite. Sărăcia și suprapopularea favorizează epidemiile și foametea în țările din lumea a treia. În țările dezvoltate,   cele mai indicate cauze sunt poluarea, fumatul, sedentarismul și obezitatea. Expunerea la emisiile de carbon și plastic cauzează cancer și boli cardiopulmonare pe termen lung.

Citește și: STUDIU îngrijorător. Speranța de viață a scăzut dramatic. Doar 5% dintre bărbați vor atinge 100 de ani