Pericolele pe care le ascund antibioticele. Ce au descoperit cercetătorii de la Harvard

Doctorul Shamik Bhattacharyya de la Școala de Medicină din Harvard (SUA) a realizat un studiu, folosind date privitoare la starea de sănătate a pacienților vârstnici. El a constatat că legătura între antibiotice și starea de confuzie mentală ar putea fi chiar mai puternică decât s-a crezut inițial. În total, medicul a descoperit 391 de pacienți care au luat antibitoice și care au avut mai târziu probleme neurologice.

Efectele neurologice ale antibioticelor diferă în funcție de pacient și pastilă. 47% dintre pacienți prezentau halucinații sau stări de delir mental, 14% prezentau convulsii, 15% au suferit spasme musculare involuntare și 5% au pierdut un anumit grad de control asupra mișcărilor. În plus, în 70% dintre cazuri, electroencefalograma a indicat o activitate anormală la nivelul creierului.

Studiul estimează că există persoane în vârstă care sunt mai expuse riscului de a dezvolta tulburări cognitive provocate de medicamente. Între 2 și 12% dintre cazurile de demență ar fi provocate de toxicitatea medicamentelor. Dintre pastile, mai toxice sunt cele anticolinergice (anti-vomitive), care blochează acțiunea acetilcolinei.

Medicul a admis că infecțiile aflate la originea administrării de antibiotice puteau fi chiar ele responsabile de stări de confuzie, notează CSID.

Într-un alt studiu, publicat anul trecut în The Lancet, doctorul Sharon Inouye nota că starea de confuzie și delir afectează aproximativ 50% dintre vârstnicii aflați în spitale și 80% dintre cei aflați la terapie intensivă. Un alt studiu, publicat în BMJ, arată că o treime dintre pacienții aflați la terapie intensivă dezvoltă simptome ale delirului și că riscul mortalității este de două ori mai mare în cazul acestor pacienți.