Președintele Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare: Consumul de imunoglobulină crește cu aproximativ 8-10% în fiecare an
Consilierul de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, Diana Păun, a declarat, marți, în cadrul unei dezbateri organizate la Palatul Parlamentului, că centrele de colectare și procesare a plasmei umane reprezintă „soluția pe termen lung” în criza imunoglobulinei.
„Imunoglobulinele, așa cum știți cu toții, sunt esențiale pentru pacienții diagnosticați cu imunodeficiențe primare și nu numai. (…) Ne amintim cu toții de criza imunoglobulinei pentru care s-au găsit soluții pe termen scurt. Din nefericire, sistemul de sănătate românesc este dominat adesea de crize, iar soluțiile cu impact pe termen scurt nu fac decât să tergiverseze problemele. (…) Centrele de colectare și procesare a plasmei umane reprezintă soluția pe termen lung”, a spus Păun.
Consilierulul de stat în cadrul Administrației Prezidențiale a menționat și faptul că asociațiile de pacienți din România reprezintă „un partener de nădejde” în aceste demersuri, deoarece, drepturile pacienților sunt mai bine reprezentate atunci când asociațiile de pacienți „sunt parte din rețele europene și mondiale”.
Președinte Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID), Otilia Stanga, a declarat în cadrul aceleiași dezbateri, că în ultimii cinci ani „consumul de imunoglobulină a crescut cu aproximativ 8-10% an de an. Am datele până în 2017″.
„Creșterea consumului de datorează atât creșterii numărului de persoane cu imunodeficiențe primare diagnosticate, precum și datorită creșterii speranței de viață datorită tratamentului corect, descoperirii unor noi indicații pentru imunoglobulină . Se folosește în tot mai multe afecțiuni”, completează aceasta.
Ea a conchis spunând că majoritatea plasmei folosite și a produselor de imunoglobulină provin din plasmă recoltată în SUA.
„La nivelul anului 2017 – 61% din plasmă provenea din SUA la nivel mondial. La ora actuală am înțeles că a depășit 70%. Acolo a început să se colecteze mai mult. În anul 2025 se estimează un deficit în ceea ce privește imunoglobulina de aproximativ 40%. (…) Principala problemă a lipsei de acces la tratament este lipsa de materie primă adică de plasma”, a concluzionat președintele ARPID.