PROGRAM DE GUVERNARE / SĂNĂTATE. Prevenția câștigă teren: Coaliția susține adoptarea cât mai rapidă a legii vaccinării și măsuri pentru reducerea fumatului

Coaliția PNL – USR-PLUS – UDMR promite, în Programul de guvernare 2020-2024, o serie de investiții majore în infrastructura de sănătate, dar și o schimbare de paradigmă, cu un accent crescut pe prevenție.

Sistemul de sănătate românesc se află acum în fața unei duble provocări, pentru că, pe lângă nevoia de reforme structurale, trebuie să răspundă crizei fără precedent cauzată de pandemia de Covid19, a cărei durată nu poate fi estimată la momentul actual, se arată în Programul de guvernare 2020 – 2024, propus de coaliția Coaliția PNL – USR-PLUS – UDMR.

La conducerea acestui minister a fost propus Vlad Voiculescu (USR-PLUS), care a mai deținut acest portofoliu în Guvernul Cioloș. El care a trecut fără emoții, cu 20 de voturi favorabile, de votul din comisia de specialitate.

Plenul Parlamentului s-a reunit pentru învestirea Guvernului, după ce miniștrii propuși au fost audiați în comisii. Majoritatea necesară pentru învestirea guvernului este de 234 de voturi. Liderii coaliției de centru-dreapta intenționează ca miercuri să fie parcurse toate procedurile parlamentare pentru învestirea Guvernului Cîțu, astfel încât noii miniștri să poată diseară depune jurământul la Palatul Cotroceni.

Finanțări de miliarde de euro pentru infrastructură

Conform documentului, investițiile în infrastructură, aparatură, atragerea de fonduri europene, crearea capabilităților în zonele de risc, pregătirea capitalului uman și atragerea personalului sanitar în sistem, crearea facilităților optime pentru tratament și asigurarea medicației la standarde europene, precum și programe naționale țintite pentru creșterea calității vieții pacienților sunt pilonii pe care se bazează programul de guvernare în domeniul sănătății.

În acest sens, documentul prevede creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB. România este codașa Uniunii Europene în ceea ce privește suma alocată pe cap de locuitor, anual, în Sănătate, conform celor mai recente date Eurostat, pentru 2019.. În timp ce media UE este de 2.982 de euro (9,9% din PIB)România alocă doar 587 de euro sănătății fiecărui cetățean, respectiv 5,6% din PIB.

Astfel, sunt anunțate investitii de cel puțin 1,8 miliarde euro din fonduri europene prin Planul național de redresare și reziliență pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților, prin investiții în infrastructura spitalicească actuală și în unități sanitare noi, dar prin prin implementarea soluțiilor de digitalizare în sistem.

Sunt anunțate și investiții de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sănătate prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major, creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației şi profilului epidemiologic al morbidităţii, digitalizarea sistemului medical și măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție sau tratament.

Legea vaccinării, printre priorități

Conform documentrulului coaliției, o parte importantă a programului de guvernare va fi centrată pe creșterea ponderii si importantei prevenției. Strategia Națională de Prevenți anunțată va include printre altele cadrul strategic național pentru boli cronice, obezitate și diverse dependențe.

Mai mult, potrivit documentului, se va susţine adoptarea cât mai rapidă în Parlament a legii vaccinării. Proiectul de lege a primit aviz favorabil, cu amendamente, în comisia de specialitate a Camerei Deputaților, în martie, dar încă nu a ajuns la vot în plen.

„Ministerul Sănătăţii va susţine desfăşurarea de campanii de informare cu privire la vaccinare, aprovizionarea cu vaccinuri, precum şi asigurarea din fonduri europene şi bugetul naţional a dotărilor la nivelul autorităţilor locale şi a medicilor de familie pentru integralitatea lanțului de frig”, se arată în document.

Se promite și urgentarea începerea derulării programelor naţionale de screening și extinderea acestora cu finanţare de la UE în domeniul bolilor cronice cu cea mai mare incidenţă în populaţia României: boli cardio-vasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colo-rectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată;

În plus, facând referire la Criza COVID-19, noul Guvern promite că vă  integra, îmbunătăţi şi extinde capacitatea de prevenţie şi reacţie la crize şi evenimente de sănătate publică.

„În cadrul actualei situaţii generate de prezența noului tip de coronavirus (Covid-19) pe teritoriul României, Guvernul va lua toate măsurile pentru a actualiza cadrul legal specific şi organizatoric şi va finaliza procedurile de achiziţie şi dotări cu echipamente necesare. În acelaşi timp, Guvernul va asigura completarea şi menţinerea stocurilor necesare pentru actuala situaţie, precum şi pentru alte posibile situaţii sau evenimente de sănătate publică”, se arată în document.

Măsură: Interzicerea fumatului de orice fel în toate locurile publice închise

Tot la capitolul prevenție, noul Guvern promite măsuri fundamentale pentru reducerea consumului de tutun. În document sunt menționale:

• reducerea expunerii la orice mesaj direct sau indirect legat de tutun în rândul tinerilor în vederea reducerii comportamentului de consum
• interzicerea fumatului de orice fel în locurile publice închise și astfel scăderea validării sociale a fumatului;
• folosirea taxelor aplicate tutunului pentru programele de sănătate și pentru campanii educaționale extensive pentru prevenirea adicției la nicotină în rândul copiilor.

Conform celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor, fumătorii au contribuit la buget cu 12,3 miliarde de lei, respectiv totalul accizelor pe țigarete în primele 11 luni ale anului. Este cea mai mare sumă virată, în fața altor produse accizabile, precum motorina (aprope 10,2 miliarde de lei), bezina fără plumb (2,8 miliarde de lei) sau berea (aproximativ 635 de milioane de lei), industria tutunului fiind cel mai solid contribuabil la buget.

Studiul Global privind Tutunul la Adulți (GATS), dat publicității în 2019, cu date valabile pentru 2018, arată că România, peste 5,6 de milioane (aproximativ 30%) dintre adulții cu vârsta de minimum 15 ani au consumat curent (zilnic sau mai puțin frecvent decât zilnic) tutun sub orice formă -pentru fumat, tutun fără fum și produse cu tutun încălzit.