Proiect de lege pentru reglementarea profesiei de moașă

„În prezent reglementările existente cu privire la exercitarea profesiei de moașă nu sunt armonizate cu reglementările Uniunii Europene în domeniu. Aproximativ 1.000 de persoane au obținut licență de moașă prin absolvirea de programe universitarea de stat acreditate, dar sunt neintegrate adecvat sau deloc în sistemul de sănătate. Posturile care ar trebui să fie deținute de moașe sunt ocupate de alți lucrători din sănătate, care nu au competențele necesare. Absolventele facultăților se află în imposibilitatea de activare și deci, de practicarea profesiei pentru care statul le-a finanțat”, precizează inițiatorii în expunerea de motive.

Proiectul arată și ce implică această profesia și scopul principal al unei moașe.

„Profesia de moașă este o profesie liberală, în domeniul sănătații materno-infantile ce se extinde la îngrijirea femeii de vârstă fertilă, sănătate sexuală, consiliere și planning familial și este furnizoare de servicii de sănătate, servicii medicale și servicii conexe actului medical. Profesia de moașă are ca scop principal asigurarea unei stări de sănătate de calitate în domeniul materno-infantil, a familiei și femeii de vârstă fertilă în general și a gravidei/mamei și copilului ei în special, prin asigurarea accesului la îngrijiri de sănătate corespunzatoare și/sau asistență medicală, furnizând servicii de specialitate individualizate, centrate pe femeie, copil și familie precum și practici preventive cu îndeplinirea măsurilor de urgență la nevoie”, se arată în textul proiectului, al cărui principal inițiator este deputatul PSD Tamara Ciofu.

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

Inițiativa depusă la Senat, primă cameră sesizată, pe data de 14 iunie, detaliază și principalele atribuții ale unei moașe: „asigurarea unei bune informări, consilierea în materie de planificare familială și prescrierea de metode contraceptive adecvate; diagnosticarea sarcinii, supravegherea sarcinii normale, efectuarea examinărilor necesare pentru supravegherea evoluției sarcinii normale, prescrierea și consilierea privind testele necesare monitorizării sarcinii normale, recoltarea de probe biologice și interpretarea rezultatelor; prescrierea și consilierea privind examinările necesare diagnosticării sarcinilor cu risc; îngrijirea și asistarea mamei în timpul travaliului și monitorizarea stării fătului in utero prin mijloace clinice și tehnice adecvate; monitorizarea și asistarea nașterii normale inclusiv, la nevoie, efectuarea epiziotomiei și în cazuri de urgență practicarea nașterii în prezentație pelviană; recunoașterea, la mamă și la copil, a semnelor care anunță anomalii ce necesită intervenția unui medic și, după caz, asistarea acestuia”.

Controlul și supravegherea exercitării profesiei de moașă sunt realizate de Ministerul Sănătății și de CNMR. Moașa nu este funcționar public, având în vedere natura profesiei și obligațiile fundamentale ale acesteia.

„Moașele își desfășoară activitatea în sistem public și/sau în sectorul privat, precum și în regim independent în colaborare cu furnizorii de servicii de îngrijiri de sănătate. Activitatea moașelor se desfășoară în cadrul echipei de îngrijire materno-infantilă și sănătate reproductivă sau independent, ca titulari ori asociați ai cabinetelor de practică independentă”, mai propun parlamentarii inițiatori ai proiectului.

Pentru ca o persoană să exercite profesia de moașă, aceasta trebuie să îndeplinească o serie de condiții: „să aibă capacitate juridică civilă deplină de exercițiu; să fie posesoarea unui titlu oficial de moașă; să nu se găsească în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de prezenta lege; să fie apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de moașă; să dețină autorizație de liberă practică emisă de CNMR”.

Proiectul are și un capitol care se referă la incompatibilitatea profesiei.

Astfel, „este nedemnă” și nu pot exercita profesia de moașe persoanele „care au fost condamnate definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni contra umanității sau vieții în împrejurări legate de exercitarea profesiei și pentru care nu a intervenit reabilitarea; moașele cărora li s-a aplicat pedeapsa interdicției de-a exercita profesia pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă”.

„Exercitarea profesiei de moașă este incompatibilă cu orice acțiune de natură a aduce atingere demnității profesionale de moașă sau bunelor moravuri, conform Codului de etică și deontologie al profesiei de moașă, emis de CNMR. Pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exercițiu al profesiei. În termen de 10 zile de la apariția situației de incompatibilitate moașa este obligată să anunțe filiala CNMR a cărei membru este. La solicitarea moașei si, respectiv la sesizarea oricărei persoane, instituții sau autorități interesate, președintele filialei CNMR din care face parte persoana aflată în stare de incompatibilitate poate constitui o comisie pentru fiecare caz în parte, alcătuită din 3 membri, pentru a constata existența sau inexistența stării de incompatibilitate”, prevăd reglementările care vizează incompatibilitatea profesiei de moașă.

Proiectul mai prevede excepții de la obligația înscrierii în Colegiul Național al Moașelor din România a moașelor, „cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene care sunt stabilite în vederea exercitării profesiei în unul din aceste state, atunci când se deplasează pe teritoriul României pentru a exercita în regim temporar sau ocazional activitățile de moașă”.

Moașa răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legale și a statutului CNMR, iar analizarea și soluționarea cazurilor de malpraxis se fac de către Colegiu. De asemenea,r ăspunderea disciplinară a moașelor cu drept de liberă practică nu exclude răspunderea penală, contravențională, civilă sau materială.

În ceea ce privește CNMR, instituția „se organizează și funcționează ca organizație profesională, cu personalitate juridică, neguvernamentală, de interes public, apolitică, fără scop patrimonial, cu responsabilități delegate de autoritatea de stat, având ca obiect de activitate controlul și supravegherea exercitării profesiei de moașă ca profesie liberală de practică publică autorizată”. Colegiul Național al Moașelor din România are în atribuții și întocmirea și actulizarea constantă a Registrului Național Unic al Moașelor din România, administrând și pagina de internet pe care este publicat. CNMR mai are dreptul de a formula acțiune în justiție în nume propriu sau în numele membrilor săi.

Inițiativa depusă la Senat de 32 de parlamentari PSD, independenți și câțiva ai minorităților urmează să intre în proces legislativ. Camera Deputaților este for decizional pentru acest proiect.