Datele raportului Alianței pentru Sănătate din România, dat publicității zilele trecute, arată că accesul asiguraților la servicii medicale s-a tot diminuat în ultimii 5 ani. În aceste condiții, românii s-au văzut nevoiți să apeleze mai mult la medicina de urgență chiar și pentru afecțiuni tratabile la alte niveluri de asistență medicală.
La sate principala legătură a pacientului cu sistemul de sănătate rămâne medicul de familie. Accesul la serviciile medicale în mediul rural, față de cel urban este, evident, disproporțional. „Acest raport este făcut după datele obținute de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de la ministerul Sănătății, ministerul de Finațe și Institutul de Statistică”, a afirmat Cristian Hotoboc, președintele Alianței pentru Sănătate din România, în cadrul emisiunii Gândul Live.
Acesta a mai spus că din ”90 până în prezent România a schimbat 30 de miniștri ai Sănătății. „Noi am propus în acest raport o serie de măsuri ce trebuie să fie luate de urgență, pentru ca sistemul să nu se prăbușească de tot. Medicii de familie, mai ales cei din mediul rural, sunt foarte puțini. Statul ar trebui să îi încurajeze pe medici să lucreze în mediul rural, pentru că altfel niciun medic nu se va duce în mediul rural să câștige 2 lei. Pe de altă parte, trebuie crescut accesul pacienților la medicul de familie și în ambulatoriul de specialitate. În momentul de față pacientul merge atunci când are nevoie direct în camera de gardă, la urgență, și automat este internat. În jur de 50% din internările din spitale se fac din urgență. Asta înseamnă că pacientul merge la medic atunci când este foarte grav. Nu este normal. Aici, statul trebuie să vină și să susțină pe de o parte profesioniștii, să-și deschidă noi cabinete și să deservească populația atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Pe de altă parte finanțarea trebuie să fie la un grad cât de cât corespunzător”, a mai spus Hotoboc.
„În absența unor măsuri, nu vor fi niciodată suficienți bani din cauza unei proaste gestionări”
Pentru Radu Gorduza, country manager Euromedic România și Bulgaria, prioritățile pe domeniul sănătății din România sunt: „Pactul pe Sanatate” – care va aduce strategie, coerență, predictibilitate și transparență; dezvoltarea asigurărilor private de sănătate și oferirea unor deductibilități pentru a crește atractivitatea acestora și a responsabiliza individul; externalizarea anumitor specialități medicale din spitalele publice pentru a degreva sistemul public; implicarea asociațiilor de pacienți în elaborarea, implementarea și monitorizarea strategiilor.
Acesta a punctat și efectele pe care un sistem corect de asigurări private de sănătate le va produce sistemului sanitar:
â— Va elimina inechitatea în sistem – astăzi avem beneficiari care nu au un drept real și asigurați de drept care nu beneficiază de servicii în cuantumul în care contribuie
â— Va proteja pacientul de malpraxis într-un mod rapid și fără echivoc
â— Va da flexibilitate fiecărui asigurat de a alege pachetul și/sau prestatorul potrivit pentru el
â— Prin competiție va scădea prețul actului medical și va crește calitatea acestuia
â— Va scădea dramatic plata informală, ceea ce va duce la creșterea bonității sistemului medical în fața sistemului bancar și va duce la o revigorare financiară rapidă a infrastructurii medicale private
â— Va ține pacienții români în țară dându-le posibilitatea să beneficieze de servicii comparabile cu cele din afara țării și va stimula turismul medical către România, aducându-i acesteia venituri suplimentare
„Privatul este uneori perceput negativ în mod eronat deoarece forma de proprietate ar trebui să fie ultima grijă a pacientului român – accesul, calitatea și costul ar trebui să-l preocupe. Am mai spus-o și cu alte ocazii, istoria dovedește în toate industriile că posibilul profit al operatorului privat este întotdeauna mai mic decât pierderile din sistemul public cauzate de neperformanță. În absența acestor măsuri, indiferent cât de mulți bani se vor aloca sănătății, nu vor fi niciodată suficienți din cauza unei proaste gestionări și a managementului defectuos care a marcat serios evoluția sistemului public sanitar în ultimii ani”, a conchis Gorduza.