Ministerul Sănătății a anunțat, pe 30 august, că în județele în care au fost înregistrate îmbolnăviri cu virusul West Nile, în centrele de transfuzii s-au luat măsuri de siguranță, pentru a elimina riscul de transmitere prin transfuzii. În același comunicat, autoritățile din Sănătate au raportat că numărul cazurilor de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecția cu virus West Nile a ajuns la 117, iar cel al deceselor la 12.
„O problemă gravă este faptul că în zonele unde s-au confirmat cazuri de îmbolnăviri provocate de virusul West Nile nu se mai fac recoltări de sânge. Asta face ca numărul donatorilor eligibili admiși, și așa jumătate din numărul necesar, să fie acum jumătate din jumătate”, a declarat directorul Direcției de Sănătate Publică din Iași, Liviu Stafie, citat de presa locală.
El a adăugat în schimb că nu sunt motive de îngrijorare în privința incidenței celor afectați de înțepături: „doi la sută din cei înțepați de țânțari prezintă manifestări similare celor bolnavi de meningoencefalită”.
Persoanele care au făcut infecția cu virusul West Nile sunt excluse de la donare timp de 120 de zile. Ministerul Sănătății recomandă autorităților administrației publice locale să intensifice măsurile de dezinsecție în localități pentru a preveni răspândirea infectiei cu virus West Nile.
La cele 117 de cazuri de meningoencefalită raportate de Ministerul Sănătății (2% din cei infestați), numărul real al persoanelor expuse la West Nile ar depăși 6000 de persoane. Dintre care 3000 doar în ultima săptămână.
E o cifră care să nască îngrijorări printre autoritățile de sănătate publică?
Dacă ne uităm la Grecia, da. Grecia e îngrijorată și a emis o avertizare de călătorie. România nu.
Astfel, Ministerul Afacerilor Externe a publicat, joi, o atenționare de călătorie cu privire la Grecia, după ce ministerul grec al Sănătății a emis o alertă privind riscul contactării virusului West Nile pentru perioada următoare.
„Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Elenă că Centrul de Control și Prevenție din cadrul Ministerului grec al Sănătății a emis o alertă privind riscul contactării virusului West Nile pentru perioada următoare. Se recomandă folosirea substanțelor de protecție și să se poarte îmbrăcăminte care să acopere cât mai mult din suprafața corpului. Zonele cele mai afectate în prezent sunt: Attica și Peloponez (Corint)”, se arată într-un comunicat de presă remis Mediafax.
Care sunt statisticile Greciei?
În 2018, potrivit ultimei raportări către autoritățile europene de sănătate publică (23 August 2018), statele membre UE au comunicat că s-au înregistrat 410 de cazuri de infestare cu West Nile cu complicații grave: Italia (183), Grecia (106), Ungaria (58), România (56), Franța (5) și Croația (2). Statele europene nonUE au raportat 210 cazuri. Tot dublu față de săptămâna anterioară.
În total, s-au înregistrat 19 decese: Grecia (7), România (5), Serbia (4) și Italia (3).
Raportările statistice către UE necesită actualizare pentru spăptămâna în curs, dar România a comunicat azi noile cifre: 117 de complicații de meningită și meningo-encefalită și 12 decese. Tot dublu. Așa cum rezultă din raportările oficiale, cifrele se dublează de la o săptămână la alta.
OMS a emis un avertisment în 21 august
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat, pe 21 august, cu privire la răspândirea accelerată a unor boli tropicale, după ce continentul european a fost „lovit” de un val fără precedent de țânțari, potrivut Mirror.co.uk. Agenția de sănătate publică a UE a raportat în august dublarea numărului de cazuri de infecție cu virusul West Nile față de anul trecut.
București, în topul morbidității generate de West Nile
Pe județe, București este în topul mortalității cu cinci decese: „Cele 12 decese au survenit la pacienți care prezentau comorbidități. 5 decese s-au înregistrat în București, 2 în județul Olt și câte unul în județele Iași, Galați și Covasna, Constanța și Dâmbovița”, se arată în comunicatul de presă remis Mediafax de Ministerul Sănătății.
Sursa citată mai precizează că față de anul trecut, debutul perioadei de îmbolnăviri s-a produs cu trei săptămâni mai devreme, iar specialiștii apreciază că ne apropiem de vârful epidemic din acest sezon, dar nu este vorba despre o epidemie, așa cum a fost în anii 1996, 2010 și 2016.
„Vectorii implicați în transmiterea virusului West Nile în țara noastră îi reprezintă mai multe specii de țânțari răspândiți atât în mediul urban cât și în cel rural. Condițiile favorabile de dezvoltare a vectorilor sunt reprezentate de perioada excesiv de ploioasă care a făcut dificilă distrugerea țânțarilor, dar și de deficiențele în aplicarea măsurilor de control și a măsurilor de protecție personală. În județele în care au fost înregistrate îmbolnăviri, pentru a elimina riscul de transmitere prin transfuzii, în centrele de transfuzii s-au luat măsuri de siguranță”, se mai arată în comunicatul de presă.