Șapte bolnavi de cancer au câștigat în instanță dreptul de a primi medicamente compensate 100%. „Acest tratament ne-ar oferi șansa reală la viață”

Cele trei instituții ale statului – Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) – sunt obligate, printr-o decizie luată miercuri de Curtea de Apel București, să asigure reclamanților medicamente pentru tratarea cancerului, fără ca aceștia să aducă vreo contribuție financiară personală.

Reprezentanții CNAS nu au rămas indiferenți la decizia luată de instanță. Aceștia au trimis un comunicat în care au precizat că CNAS va exercita căile de atac legale împotriva sentinței date de instanță. „În ultimii doi ani, CNAS  a acordat o atenție deosebită Programului Național de Oncologie, atât în ceea ce privește fondurile alocate, cât și prin introducerea unor subprograme noi. Dacă în anul 2012, bugetul alocat Programului Național de Oncologie a fost de 1,03 miliarde lei și a permis tratarea a 98.261 pacienți, în anul 2014 programul are alocat un buget de 1,22 miliarde lei, care permite tratarea unui număr de 108.000 pacienți”, se arată într-un comunicat remis gândul de CNAS.

Decizia luată de judecătorii de pe lângă Curtea de Apel București arată că „Obligă pârâții să asigure reclamanților următoarele medicamente, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală): Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Popescu Alma Iuliana, Ipilimumab (denumire comercială Yervoy) și Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul Onofrei Mircea Gabriel, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Mitrache Elena Aura, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamanta Drăgan Viorica, Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) pentru reclamantul Groper Alexandru, Tocilizumabum (denumire comercială Roacterma) pentru reclamantul Imets Joszef-Aba, Crizotinibum (denumire comercială Xalkori) pentru reclamantul Ursache Robert Sebastian”.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Hotărârea, chiar dacă este executorie și se aplică de îndată, nu este definitivă și poate fi contestată la instanța supremă de Guvern, Ministerul Sănătății și CNAS.

Alianța Pacienților Cronici din România (APCR) a dat în judecată statul român, în trei dosare diferite, pentru nerespectarea dreptului pacienților la Sănătate, garantat prin Constituție, prin faptul că nu a reactualizat timp de ani de zile lista medicamentelor compensate.

APCR anunța, în 30 mai, că a demarat trei procese împotriva statului român, respectiv declanșarea procedurii de infringement pentru încălcarea Directivei 89/105 care prevede ca statele europene să soluționeze cererile de introducere a unor terapii pe listele de medicamente compensate și gratuite în maxim 180 de zile, demararea unei acțiuni în instanță pentru obligarea Guvernului, Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să actualizeze lista medicamentelor compensate și demararea unei ordonanțe președințiale prin care șapte pacienți care suferă de boli cronice, membri ai APCR, solicită autorităților să le pună la dispoziție tratamentul inovator prescris de medic care este esențial pentru supraviețuirea lor și care nu are alternativă pe lista deja existentă a medicamentelor gratuite și compensate.

„Au trecut șase ani, peste 2.000 de zile de când ne luptăm cu bolile noastre și pierdem război după război pentru că nu ne putem trata cu acele medicamente care ne-ar oferi șanse reale la viață. Sunt șase ani de când discutăm cu autoritățile, de când tragem semnale de alarmă și tot atâția ani de când autoritățile au ales să ne ignore. De data aceasta sunt obligate de instanță să-și îndrepte atenția către noi și să ne răspundă solicitărilor noastre de a avea acces la medicamente de ultimă generație”, declara președintele APCR, Cezar Irimia.

Președintele APCR preciza că Bulgaria și-a reactualizat lista de medicamente compensate de patru ori în doi ani, iar România nu a făcut-o niciodată timp de șase ani.

„Pacienții care ar fi avut o șansă reală la viață au murit din această cauză.Ne vedem amăgiți și păcăliți. (…) Nu mai tolerăm niciun derapaj. Chiar dacă Uniunea Europeană impune reguli în sistemul de sănătate, România le încalcă”, mai spunea Irimia.

Avocatul APCR, Dan Cimpoeru, preciza că este pentru prima dată când pacienții români iau acțiune la un asemenea nivel împotriva statului român și, chiar și așa, aceștia vor mai avea de așteptat până când problema accesului la tratament va fi soluționată.

Cimpoieru explica faptul că există Directiva 89, care obligă statele ca într-un termen maxim de 180 de zile să stabilească dacă vor include sau nu un anume medicament nou, molecule, iar dacă decide să nu includă acea moleculă pe lista de compensate, trebuie să motiveze această hotărâre.

„Ei bine, acest termen este cu caracter imperativ și acest lucru rezultă din decizia Curții de Justiției a Uniunii Europene, care a stabilit clar acest lucru. În România, din 2008 până în preznt, această listă a fost actualizată de-a lungul timpului foarte punctual: doar 34 de molecule noi incluse pe aceste liste. În prezent există în jur de 140 de medicamente care au fost avizate de comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății, au trecut cele 180 de zile, dar nu s-a luat nicio decizie. Ultima «decizie» este că se amână discuția acestei liste de medicamente compensate până în toamana acestui an. În opinia noastră, România, prin autoritățile sale, a încălcat această directivă”, spunea la acel moment avocatul.

Cimpoeru adăuga că CE va emite un punct de vedere oficial și, dacă se va considera că există indicii că s-a încălcat această directivă, va fi sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

În ce privește componenta națională, avocatul a precizat că a inițiat o acțiune în contencios administrativ, pentru ca Guvernul, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să fie obligate să actualizeze această listă.
„Există și un al doilea palier, ordonanța președințială, prin care persoanele fizice, adică șapte pacienți reclamanți, solicită instanței să pronunțe o ordonanță președințială oprin care să oblige Guvernul să asigure acest tratament cu molecule noi. E greu de estimat cât va dura, dar estimez că din partea CE vom avea o poziție oficială în două-trei luni. În ce privește ordonanța președințială, teoretic, ar trebui ca într-o lună, maxim două să avem o soluție. Litigiul în contencios e greu de estimat”, a mai spus Dan Cimpoeru.
Avocatul a mai atras atenția asupra faptului că România, începând din 12 mai, nu mai are niciun act normativ național de aplicare a Directivei europene 89.
El a mai spus că dacă CJUE va condamna România, atunci sunt așteptate sancțiuni și obligativitatea de a respecta acea directivă. Avocatul APCR a menționat și că țări precum Franța sau Austria au fost în această situație, însă nu s-a ajuns la o decizie finală, pentru că s-a intrat în normal în timpul procesului.
„Sperăm și noi să nu ajungem în această fază finală”, a mai spus Cimpoieru.
Președintele APCR a precizat că sunt în jur de 1.000 de pacienți a căror viață depinde de această reactualizare a listei.
Președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA), Rozalina Lepădatu, a explicat, la rândul său, că numărul pacienților care ar avea nevoie de noile medicamernte nu este foarte mare, în prezent fiind 165 de cazuri de melanom malign și 35 de lupus, în unele cazuri tratamentul costând până la 10.000 de euro lunar.
„Noi nu suntem un grup de scandalagii care vor ca România să sufere, dar cumva am ajuns la o limită. Am fost forțați să luăm astfel de măsuri drastice, pe care nu le agreem sub nicio formă. Cumva, autoritățile s-au speriat de sumele mari de bani pe care trebuie să le aloce. Noi, cu resursele noastre limitate am încercat să vedem ce ar însemna intrarea pe listă a acestor molecule noi, câți pacienți ar fi. Pe melanom sunt 165 de pacienți, pe lupus, până acum și-au cumpărat cu resurse proprii tratament, 35 de pacienți. Deci vă dați seama că nu sunt mii. Spaima guvernanților noștri este exact ca spaima englezilor, că o să dea navală o turmă de români. Se sperie ce mulți pacienți o să fie și, de fapt, o să fie câteva sute de oameni. Pe mine mă deranjează lipsa de empatie și lipsa de grijă a celor de sus”, a spus președintele APAA.
Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, anunța, în 17 aprilie, că noua listă de compensate va fi evaluată în totalitate, dar până atunci, din luna mai, pacienții cu boli rare fără terapie în ultimii ani vor beneficia de medicamente compensate.