„Uneori, infarctul nu are semne prevestitoare. Un pacient în plină stare de sănătate acuză o gheară care îi strânge inima. Durerea este atât de puternică încât face imposibilă desfășurarea oricărei activități și este acompaniată de transpirații intense, slăbiciune, stare de rău general. În alte cazuri, pacientul poate prezenta indispoziție, durere toracică trecătoare, dureri de cap premergătoare infarctului miocardic, aceste manifestari survenind pe fondul unor perioade încărcate emoțional, de stres și suprasolicitare”, spune medicul Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.
Arterele coronare, în număr de trei, sunt responsabile pentru buna funcționare a inimii. „Una dintre acestea, artera descendentă anterioară, alimentează cel mai mare teritoriu din inimă. Odată circulația oprită în una dintre aceste artere, celulele aferente, care nu mai primesc oxigen și substanțe nutritive, încep să moară în câteva minute. Procesul poate continua până la distrugerea totală a zonei miocardice afectate.
Din fericire, inima reușește să-și deschidă o rețea subțire de vase colaterale care aduc sânge din zonele sănătoase și ajută o parte din celulele miocardice afectate să supraviețuiască”’, precizează medicul pentru Gândul.
Mortalitatea în infarctul miocardic netratat este foarte mare, peste 50%. „Din acest motiv, orice suspiciune de infarct miocardic impune apelarea numărului de urgență 112 și transportul rapid la spital. Tratamentul intraspitalicesc are ca principal obiectiv creșterea aportului de sânge către zona de infarct, fie prin desfundarea vasului afectat, fie prin sprijinirea și cresterea rețelei colaterale. În ultimii 20 de ani s-au obținut progrese foarte mari prin tehnicile de angioplastie coronariană și implantare de stent. Prin aceste metode zona înfundată de artera coronară este deblocată, iar sângele ajunge din nou la celulele inimii care au reușit să supraviețuiască până la momentul respectiv. Observăm din start că este important ca pacientul să ajungă cât mai repede la angioplastie, în acest fel va supraviețui un procent mai mare din masa musculară miocardică”, afirmă medicul Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.
Infarctul la tineri
Stresul la vârste tinere survine pe fondul unui mod de viață defectuos, „sedentar, cu exceseși administrarea de substanțe stimulante care cresc riscul de infarct miocardic. Deoarece la vârsta tânără circulația colaterală a inimii nu este dezvoltată, riscul de deces este mai mare în cazul apariției unui infarct. Din experiența mea de chirurg cardiac apar variații mari între dimensiunea și aspectul vaselor coronare în funcție de modul de viață al pacienților. Privește coronarografia unui pacient și vei afla multe despre modul său de viață ar putea fi un dicton al lumii moderne. Acest fapt se vede la nivelul vaselor coronare, care sunt mult mai bine dezvoltate la o persoană activă și mai subțiri la sedentari, fumători și cei predispuși la abuzuri alimentare”, mai spune medicul pentru Gândul.