Specialiști în nutriție: Fructele nu îngrașă. Cântarul vorbește despre stilul nostru de viață. Nu există garanții că dacă mâncăm sănătos și facem sport nu vom face diabet

„A duce o viață sănătoasă este cel mai greu lucru”, a spus, într-o conferință de presă, la Sibiu, prof.univ.dr. Romulus Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Acesta a fost completat de Alexandra Simu, medic specialist în nutriție, care a afirmat că nu există nicio garanție că mâncând sănătos și făcând sport vom scapa de „maladia secolului”, respectiv de diabet.

„Nu există garanții că dacă mâncăm sănătos și facem sport nu vom face diabet, pentru că factorul genetic influențează. Dar și dacă există un teren genetic care să predispună la diabet, a preveni sau a întârzia apariția acestuia ține de felul în care mâncăm și avem un stil de viață sănătos. Ar trebui evitate toate excesele. Până la urmă moderația este cuvântul de ordine. Nu există alimente în mod sigur legate de apariție sau în mod sigur legate de prevenție. Eu cred că de la copilul mic ar trebui să începem cu cât mai puține dulciuri. Mama să nu îl învețe că există dulciuri pe lumea asta, nu sunt un premiu, nu sunt o recompensă, dacă copilul este cuminte să îi dăm o ciocolățică, ci dimpotivă ar trebui să cultivăm de la început gustul pentru alimentele sănătoase, cât mai naturale, cât mai puțin procesate și să învățăm copilul să se joace din nou nu la calculator sau cu telefonul, ci să facă activități în aer liber, activități sportive, pentru că dacă se creează obișnuința e mai ușor apoi în viața adultă să se mențină”, a spus dr. Simu.

Cu toate acestea, copilul nu trebuie să crească frustrat.

Întrebată până la ce vârstă copilul nu trebuie să primească absolut deloc dulciuri, Alexandra Simu a răspuns: „Până când nu va cere singur că a văzut la colegul de la grădiniță”.

„Consumul de dulciuri este recomandat în cantități mici. Recomandările sunt să nu oferim mai mult de 10% din caloriile zilnice sub formă de dulciuri procesate, ceea ce înseamnă 2 – 3 bombonele, 2 – 3 tablețele de ciocolată sau o prăjitură mai mică, fără cremă multă. Nici sentimentul de frustrare nu e bun”, a completat medicul.

Potrivit specialistului în nutriție, cântarul este cel care ne spune că mâncăm sau nu sănătos.

„În principiu, alimentele naturale, fără adaos de zahăr, fără băuturi răcoritoare, alimente cât mai puțin procesate sunt recomandate. Până la urmă cântarul ne spune dacă avem un stil de viață corespunzător, pentru că odată ce începe să crească greutatea, e un semn de alarmă și atunci trebuie luate măsuri pentru oprirea creșterii în greutate și apariția tuturor bolilor care vin. Nu e doar diabetul zaharat de tip 2, ci este și boala cardiovasculară și chiar unele afecțiuni neoplasmice care apar uneori mai frecvent la pacienții cu obezitate. De aceea prevenția e atât de importantă”, a spus medicul.

Alexandra Simu a desființat mitul fructelor „vinovate” de îngrășare, pentru că au zaharuri.

„Fructele conțin amidon. Cantitatea de glucide simple libere care este în conținutul fructelor este foate mică. De exemplu un măr are cam 12 grame de glucide, din care cam 10 grame sunt amidon, adică acel glucid complex care se absoarbe mai lent și doar un gram este glucoză și fructoză liberă, ceea ce înseamnă că gustul dulce ne face să credem că fructele sunt ceva nerecomandate. Dar este un mit. Este complet eronat. Fructele sunt indicate pentru că aduc pe lângă faptul că au glucidele acestea complexe care sunt sănătoase, aduc vitamine, minerale, fibre. Spun cu voce tare: Da, fructele sunt indicate!”, a mai spus medicul specialist.

O altă problemă legată de nutriție a fost dezbătută la Congresul Național al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, desfășurat la Sibiu, aceea a dietelor de pe Internet și a așa-zișilor specialiști în nutriție, pe care îi găsim peste tot, dar nu au diplomă care să le confirme specializarea într-o facultate de Medicină.

„Există și medicină alternativă și, ca să fiu mai brutală, încă mai există vraci. În principiu, dacă suntem bolnavi, nu ne ducem la ei, ci ne ducem la medicii care au o pregătire justificabilă”, a declarat, Alexandra Simu.

La rândul său, prof. univ. dr. Romulus Timar a afirmat că singurele abilitate și acreditate pentru a forma specialiști în nutriție sunt universitățile de medicină. Acesta face o comparație între „specialiștii” din sălile de sport și falșii medici descoperiți, de curând, în România.

„Doar acele persoane au dreptul de a profesa (cei care au absolvit cursuri universitare – n.r.). În rest, ceilalți, din punct de vedere legal, nu ar trebui să profeseze și nu ar trebui să li se permită accesul pe această piață largă. Ați văzut ce s-a întâmplat și în țară cu diverse persoane care acordau asistență medicală în diferite domenii în care nu aveau specializare. Nu știi cum să intervii la sălile de sport, spre cel care îți recomandă o alimentație hiperproteică. Oare ei pe ce își bazează susținerile? Vedeți că sunt și cazuri cu efecte negative la așa ceva. Mulți și tineri, uneori chiar studenți, iau tot felul de suplimente alimentare care nu se prea știe ce conțin. Riscul este de a lua și substanțe cu alt rol, anabolizant. Riscul este foarte mare. Poate și legislația ar trebui să fie mult mai dură. Cei care nu sunt specializați să li se interzică să profeseze și, de ce nu, să suporte rigorile legii”, a spus Timar.

Reputați lideri din diabetologia internațională și specialitățile conexe participă, la Sibiu, la al 45-lea Congres Național al Societății Române de Diabet Nutriție și Boli Metabolice.