SPITALELE REGIONALE, un vis tot mai departe de realizare, o promisune încălcată. PINTEA: Mă mâhnește că anumite comunități locale spun că Ministerul Sănătății și Guvernul nu vor

În anul 2015, premierul de atunci, Victor Ponta, anunța cu mare fast demararea proiectului de construcție a celor trei spitale regionale din Iași, Craiova și Cluj, proiect realizat împreună cu Comisia Europeană. La acel moment, se doreau câte 100 de milioane de euro pentru fiecare unitate spitalicească.

„Conform documentelor trimise la Comisia Europeană, avem alocați, în perioada 2014-2020, din fonduri europene, în jur de 100 de milioane de euro pentru fiecare dintre cele trei spitale regionale pe care noi le-am considerat importante, priorități, și anume Iași, Cluj și Craiova. (…) Vom face un proiect comun, un tip de spital regional, un proiect tip, care, după aceea, sigur, se realizează pe teren, cu sprijinul autorității locale, care trebuie să pună la dispoziție teren, infrastructură și confinațare”, a explicat, în urmă cu trei ani, Victor Ponta.

În vara anului 2017, fostul ministrul al Sănătății Florian Bodog declara, în prezența comisarului european, Corina Crețu, că studiile de fezabilitate pentru aceste spitale vor fi gata până în luna martie a anului 2018, ceea ce nu s-a întâmplat, riscând ca statul să piardă finanțarea europeană pentru întârzierea termenului limită.

Pentru că în martie studiul de fezabilitate pentru cele trei unități spitalicești nu era terminat, atualul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, a anunțat că termenul se extinde până la sfârșitul anului. Ministrul a spus că nu a reușit să recupereze toată întârzierea din ultimii ani, dar că România se află în „limitele rezonabile”, precizând că țara noastră nu va pierde banii și că proiectul se mișcă destul de repede.

„Pot să spun cu certitudine că, în acest moment, am convingerea că aceste spitale se vor face pentru că toată lumea își dorește acest lucru. Studiile de fezabilitate vor fi gata în trimestrul patru al acestui an (n.r. – 2018) și vor fi depuse la Bruxelles. (…) În afară de design-ul spitalelor, avem nevoie și de partea de utilități, lucru care presupune implicarea autorităților locale, având în vedere că partea de infrastructură, drumuri, utilități ține de administrațiile locale”, a explicat Sorina Pintea.

De asemenea, ministrul Sănătății a accentuat că infrastructura din zonele respective este una de o importanță majoră, care trebuie să se dezvolte în același timp cu spitalele.

„Este obligatoriu ca infrastructura din acele zone să fie gata pentru că în momentul în care spitalul intră în funcțiune, trebuie să aibă și utilitățile funcționale, deci se merge în paralel, inclusiv drumurile. Se fac PUZ-urile, extinderi de PUZ, așa cum este cazul celui de la Cluj. Există niște planuri foarte bine stabilite, deci, sunt lucrări care vor merge în paralel cu construcția spitalelor”, a adăugat ministrul Sănătății.

În acest sens, în martie 2018, Sorina Pintea a avut o întâlnire cu reprezentanții ministerelor implicate și cu șefii consiliilor județene unde vor fi construite spitalele pentru a înainta lucrările pentru proiect.

Totodată, premierul Viorica Dăncilă a făcut apel, în luna martie, către conducerile județelor Iași, Cluj și Dolj pentru implicarea în construirea celor trei spitale. De asemenea, Dăncilă s-a arătat „îngrijorată” de întârzierea procesului.

„O situație particulară o reprezintă spitalele regionale. M-am întors de la Bruxelles, iar ceea ce am discutat cu comisarul pentru politici regionale m-a îngrijorat foarte mult. De aceea, rog cei trei președinți ai Consiliilor județene Iași, Cluj și Dolj să se implice în deblocarea situației terenurilor – și aici mă refer la Cluj și la Craiova, dar și pentru dezvoltarea proiectelor de utilități publice, acces la amplasament, PUZ-uri și alte obiective”, a spus, în martie, Dăncilă.

La începutul lunii decembrie 2018, ministrul Sănătății, Sorina Pintea a spus într-o conferință susținută la Iași că Spitalul Regional de Urgență din Iași va fi realizat și că, momentan, studiul de fezabilitate a fost finalizat.

De asemenea, Pintea a mai punctat că finalitatea acestui spital va fi cu un an mai târziu decât s-a anunțat inițial, adică în 2024.

„Spitalul Regional Iași este cel mai înaintat. Aduc mulțumirile mele Consiliului Județean și Primăriei că au conlucrat astfel încât acest proiect în faza studiului de fezabilitate să fie finalizat. Teoretic, ar trebui să terminăm spitalul în 2023 ca să ne putem recupera toți banii. Știți că e vorba de proceduri și posibile contestații și atunci am achiesat la discuțiile pe care le-am avut cu cei din Comisia Europeană. Ministerul Sănătății propune fazarea acestui proiect astfel încât nu se va întârzia construcția. Finalitatea nu va fi 2023, ci 2024, dar exclus să nu se facă acest spital și să nu se finalizeze”, a explicat ministrul Sănătății.

Sorina Pintea a adăugat că în octombrie 2017 s-a încheiat un protocol prin care terenul a fost trimis pentru construcție, ulterior, în mai 2018, a fost eliberat certificatul de urbanism, iar în luna august a fost finalizat studiul tipografic. De asemenea, ministrul mai spunea că în luna decembrie a fost finalizat studiul geotehnic.

„Nu putem spune că s-a pierdut timpul, că s-au tergiversat lucrurile.(…) În luna iulie prezentam la Iași, împreună cu reprezentanții Băncii Europene de Investiții, un draft al studiului de fezabilitate, draft care trebuia completat cu acest studiu de fezabilitate, impactul de mediu. După anexarea studiului de mediu finalizat, acest studiu de fezabilitate poate să stea la baza celei de finanțare pe care Guvernul României trebuie să o depună la Bruxelles”, a adăugat Sorina Pintea.

În cadrul conferinței de bilanț a anului 2018, ministrul Sănătății anunța că spitalele regionale vor fi construite după 2021, dar cu fonduri mai mari din partea Uniunii Europene, precizând că s-a întârziat din cauza unor proceduri pe care consultanții străini le-au respectat.

„În momentul în care am avut ultimele discuții, la Bruxelles, cu consultanții Băncii Europene de Investiții, pentru că Ministerul Sănătății a fost la Bruxelles să solicite fonduri suplimentare în septembrie, iar răspunsul a fost „Nu avem” – în momentul în care consultații au spus „Vom preda studiul de fezabilitate”, am luat legislația și am verificat care sunt termenele. Ajungeam cu începutul construcției efectiv 2020-2021. Și atunci, după o discuție cu doamna prim-ministru, și ulterior cu doamna comisar Corina Crețu, s-a decis că fazarea ar fi o soluție foarte bună”, a declarat, în decembrie, ministrul Sănătății.

Astfel, construcția celor trei spitale regionale va fi începută pe exercițiul financiar 2021-2027.

„Să începem construcția pe exercițiul financiar 2021-2027, solicitând o majorare a procentului de co-finanțare a Uniunii Europene, de la 50% la 85%. Eu spun că este un lucru foarte bun și că aceste spitale sunt tot mai aproape de certitudine pentru că și sursa de finanțare este foarte clară în acest moment”, a mai spus Sorina Pintea.

De asemenea, ministrul Sănătății a spus că s-a întârziat nu pentru că nu a vrut Guvernul sau nu a vrut Ministerul Sănătății, ci pentru că există niște proceduri pe care acești consultanți le-au respectat.

„Pe mine mă mâhnește că anumite comunități locale care nu au fost atât de implicate spun că Ministerul Sănătății și Guvernul nu vor. Vrem, o să atragem aceste fonduri și vom construi aceste spitale, dar cred că trebuie să le construim cu costuri cât mai mici pentru România, dacă există aceste fonduri europene. Eu sper că s-a înțeles exact și că nu există niciun exercițiu de imagine”, a mai adăugat Sorina Pintea.

Ministrul Sănătății a anunțat că Spitalul din Craiova a fost ultimul care a transmis terenul.

„Totul a început în august 2017, când Banca Europeană de Investiții și-a desemnat consultanții pentru aceste studii de fezabilitate pentru trei spitale din Iași, Craiova, Cluj. În octombrie 2017, Iași este primul care transmite terenul Ministerului Sănătății. Pentru că, știți foarte bine, un studiu de fezabilitate nu se poate face dacă nu ai toate elementele. Craiova a fost ultimul, în 2018, în mai”, a spus Sorina Pintea.

Aceasta a anunțat că Spitalul din Craiova a fost ultimul pentru că s-a decis schimbarea terenului de către consultanții angajați de Banca Europeană de Investiții, precizând că aceștia au făcut studiile de fezabilitate și estimările bugetare.

„Valoarea unui spital este de 400 de milioane de euro – construcție plus dotare. Pentru că în 2014, când s-au cerut bani pentru spitale regionale, s-au cerut doar pentru construcție, co-finanțarea României fiind de 50% și co-finanțarea Europei de 50%. De aceea, sumele alocate erau mai mici. Așa s-au făcut estimările în 2014. De la 100 de milioane de euro pe spital la 400 de milioane de euro este o mare diferență și cred că era de datoria noastră să găsim surse viabile astfel încât aceste spitale să se facă”, a declarat ministrul Sănătății.

La sfârșitul lunii decembrie, Guvernul a aprobat un memorandum care prevede realizarea spitalelor regionale de urgență din Iași, Cluj și Craiova în două etape, pentru a obține o finanțare europeană nerambursabilă suplimentară.

Decizia a fost luată în urma unei analize realizate de Ministerul Sănătății împreună cu reprezentanții echipei de proiect BEI, Jaspers, precum și cu oficiali din Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care a indentificat ca oportună aprobarea unor măsuri care să permită implementarea proiectelor spitalelor de urgență în două etape, care va determina creșterea co-finanțării europene nerambursabile și alocarea în viitorul program de finanțare a POR 2021-2027 a sumelor necesare executării lucrărilor de construire aferente celor 3 SRU.

Astfel, prima etapă, finanțată din POR 2014 – 2020, va avea ca obiective: întocmirea proiectelor tehnice și verificarea acestora, întocmirea planurilor de reorganizare locală, a planurilor de tranziție, a caietelor de sarcini pentru execuție lucrări de construire, precum și sprijin tehnic pentru pregătirea aplicațiilor de finanțare pentru etapa 2.

A doua etapă, finanțată din POR 2021-2027, va avea ca obiective executarea lucrărilor de construire și operaționalizarea celor trei spitale regionale de urgență.

Conform studiilor realizate de experții BEI, costurile totale pentru construcția și dotarea celor trei spitale sunt de aproximativ 400 de milioane pentru fiecare unitate sanitară.

În ciuda eforturilor depuse, comisarul european Corina Crețu s-a arătat, în martie, „îngrijorată” de situația în care se aflau spitalele regionale.

„Sunt foarte îngrijorată de evoluția proiectelor privind spitalele regionale care au fost aprobate în luna iulie 2015. Din păcate, construcția celor 3 spitale regionale (Iași, Craiova, Cluj – n.r) este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri. Având în vedere că, așa cum arată lucrurile în prezent, este puțin probabil ca lucrările să înceapă în 2019, autoritățile naționale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate și începerea implementării cât mai curând posibil. Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenția celor implicați”, a declarat Crețu, în martie, potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Și de parcă nu ar fi suficient faptul că miniștrii se schimbă și dau vina pe predecesor pentru eșecuri, iar întârzierile au devenit obișnuință, pe site-ul ministerului proiectul practic este inexistent. La rubrica „Spitale regionale” nu există nicio informație despre etapa în care se află viitoarele unități spitalicești, informația furnizată pe site este aceea că pagina nu a fost găsită.