STUDIU. Cât de periculoase sunt grăsimile „rele” pentru funcția inimii

Grăsimile saturate, considerate „nesănătoase” de majoritatea nutriționiștilor, nu au efecte negative asupra sănătății inimii, au descoperit cercetătorii britanici de la Universitatea Cambridge.

În cadrul unui studiu amplu, efectuat pe 600.000 de participanți din 18 de țări, s-a stabilit că grăsimile polinesaturate sănătoase, regăsite, de exemplu, în uleiul de floarea-soarelui, nu au efecte asupra riscului de boli cardiace.

Spre deosebire de acest tip de grăsimi, acidul margaric, regăsit în produsele lactate, „reduce semnificativ” acest risc, în timp ce două tipuri de grăsimi saturate, regăsite în uleiul de palmier și în produsele de origine animală, au doar o „legătură slabă” cu bolile de inimă.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Două tipuri de acizi grași Omega 3, regăsiți în uleiul de pește – EPA și DHA -, precum și acizii grași Omega 6 sunt asociate cu un risc mai scăzut de boli de inimă, deși suplimentele alimentare cu Omega 3 și Omega 6 par să nu aibă vreun beneficiu pentru sănătate.

Grăsimile au fost considerate multă vreme responsabile pentru obezitate și boli de inimă, dar unii oameni de știință afirmă că au descoperit dovezi potrivit cărora grăsimile au fost „demonizate” pe nedrept și că, de fapt, zahărul ar fi principalul vinovat.

„Este vorba despre rezultate interesante, care stimulează potențial noi direcții de cercetare științifică și încurajează reevaluarea atentă a recomandărilor nutriționale curente. Bolile cardiovasculare, a căror manifestare principală o constituie afecțiunile coronariene, rămân cea mai importantă cauză a mortalității și invalidității în toată lumea. În 2008, peste 17 milioane de oameni au murit din cauza unor afecțiuni cardiovasculare, la nivel global”, a afirmat coordonatorul studiului, Rajiv Chowdhury, de la Universitatea din Cambridge.

Echipa de cercetare, care a publicat rezultatele studiului în revista Annals Of Internal Medicine, a efectuat o „metaanaliză” a informațiilor preluate din 72 de studii, la care au participat 600.000 de subiecți, din 18 țări.

Descoperirea-cheie a fost aceea că totalitatea grăsimilor saturate, prezente fie în dieta fiecărei persoane în parte, fie în fluxul sangvin, nu a indicat nicio asociere cu bolile cardiovasculare.

Studiul nu a reușit să „ofere dovezi clare în sprijinul (…) direcțiilor ce încurajează un consum mai mare de acizi grași polinesaturați și reducerea consumului de grăsimi saturate”, se arată în studiul cercetătorilor britanici.

Cu aproape patru decenii în urmă, medicii și oamenii de știință au început să recomande renunțarea la grăsimile saturate regăsite în smântână, unt și carne mai puțin slabă.

În 2013, cardiologul Aseem Malhotra, din Londra, declara pentru revista British Medical Journal că este vremea să se renunțe la mitul influenței dăunătoare a grăsimilor saturate asupra sănătății inimii, bazat pe interpretarea greșită a studiilor științifice.

„Consumul exagerat de alimente procesate este cel care antrenează de fapt povara din ce în ce mai mare a bolilor cronice care afectează lumea occidentală. (…) În plus, suplimentele nutriționale nu au niciun beneficiu dovedit pentru marea majoritate a populației. Este mai bine ca organismul să obțină nutrienții necesari pur și simplu din alimentele naturale”, a declarat Aseem Malhotra.