Substanțele la care se referă studiul sunt ftalații de dibutil și de diizobutil, au precizat cercetătorii de la facultatea de sănătate publică de la Universitatea Columbia din New York, autorii acestei cercetări, care a stabilit în premieră o legătură între expunerea prenatală la ftalați și coeficientul de inteligență în cazul copiilor de vârstă școlară.
Aceste substanțe se găsesc într-o mare varietate de produse de consum, precum vinilul, unele rujuri, vopsele de păr, lacuri de unghii și săpunuri, potrivit studiului publicat în revista științifică americană PLOS ONE.
Mai multe tipuri de astfel de substanțe sunt interzise, din 2009, în Statele Unite, în procesul de fabricare de jucării și articole pentru copii.
Totuși, autoritățile nu au emis niciun avertisment legat de ftalați pentru informarea gravidelor. Acești compuși chimici figurează rar pe lista de substanțe conținute de produse.
Pentru acest studiu, autorii au monitorizat 328 de femei și copiii lor, provenind din familii din New York cu venituri modeste.
Cercetătorii au măsurat nivelul a patru ftalați prezenți în urina femeilor aflate în al treilea trimestru de sarcină. Coeficientul de inteligență al copiilor a fost evaluat când aceștia au împlinit șapte ani.
Copiii care fuseseră supuși, în uter, celor mai ridicate concentrații de ftalați aveau un coeficient de inteligență, în medie, cu 6,6 – 7,6 puncte mai scăzut decât cei care fuseseră expuși unor niveluri mai scăzute.
Totuși, aceste niveluri nu erau neobișnuite și se situau în limitele constatate la nivel național de Centrul pentru controlul și prevenția bolilor (CDC).
„Peste tot în Statele Unite, gravidele sunt expuse ftalaților în mod cotidian, un mare număr dintre ele la niveluri similare celor măsurate în cazul subiecților studiului”, a declarat Pam Factor-Litvak, profesor de epidemiologie în cadrul Universității Columbia.
„O reducere cu șase sau șapte puncte a coeficientului de inteligență poate avea consecințe notabile în ceea ce privește succesul școlar și potențialul profesional”, a spus Robin Whyatt, profesor de medicina mediului la aceeași universitate, care a condus studiul.