STUDIU. Epuizarea prin muncă poate duce la incapacitatea de a controla emoțiile
Munca îndelungată poate duce la probleme de comportament din cauza „epuizării ego-ului”, arată cel mai recent studiu în domeniu.
Oamenii de știință spun că exercitarea autocontrolului poate epuiza părți ale creierului legate de luarea deciziilor și controlul impulsurilor, potrivit The Guardian.
Ce este teoria „epuizării ego-ului”
Cercetătorii spun că rezultatele lor sunt legate de teoria „epuizării ego-ului” – o idee controversată în psihologie conform căreia voința este o resursă limitată care se epuizează prin efort. Rezultatele, adaugă ei, sugerează că este mai bine să iei o pauză după o zi de efort mental înainte de a te angaja în alte sarcini.
„Dacă doriți să aveți o discuție cu partenerul dvs. și simțiți că sunteți epuizat mental, nu o faceți! Ia-ți timp liber și fă-o în altă zi!”, a declarat Erica Ordali, autor principal al studiului de la IMT School for Advanced Studies Lucca, în Italia.
În jurnalul științific Proceedings of the National Academy of Sciences, Ordali și colegii săi au cerut unui număr de 44 de participanți să întreprindă diverse activități pe calculator timp de 45 de minute, inclusiv vizionarea de clipuri video emoționante.
În timp ce jumătate dintre participanți au fost rugați să utilizeze autocontrolul în timpul activităților, de exemplu, să nu își arate emoțiile ca răspuns la videoclipuri, celălalt grup nu a trebuit să exercite autocontrol.
Fiecare participant a fost echipat, de asemenea, cu o cască cu electroencefalogramă (EEG), permițându-le cercetătorilor să măsoare activitatea cerebrală a subiecților.
Când apar undele delta
Printre alte rezultate, echipa a constatat că participanții din grupul de autocontrol au prezentat creșteri ale activității undelor cerebrale delta în zonele cortexului prefrontal legate de luarea deciziilor și controlul impulsurilor.
Nici o astfel de schimbare nu a fost observată pentru celălalt grup.
De obicei, undele delta sunt observate în timpul somnului, mai degrabă decât în timpul zilei, ceea ce sugerează că anumite părți ale creierului au „ațipit” în cazul participanților care și-au exercitat autocontrolul, explică Ordali.
Ulterior, echipa a cerut ambelor grupuri să ia parte la o serie de jocuri, inclusiv unul cunoscut sub numele de „șoimi și porumbei”, în care indivizii trebuiau să decidă dacă să coopereze pentru a împărți resursele sau să se comporte într-un mod ostil pentru a le asigura.
Rezultatele arată că 86% dintre participanții cărora nu li s-a cerut să exercite autocontrol la începutul studiului s-au comportat ca porumbeii, angajându-se într-o cooperare pașnică. În schimb, procentul a fost de doar 41% în rândul participanților cărora li s-au dat inițial sarcini de autocontrol, ceea ce sugerează că aceștia au avut tendința de a se comporta ca niște șoimi.
Echipa a împărțit apoi alți 403 participanți în două grupuri și a repetat studiul, dar fără a înregistra activitatea cerebrală a participanților. Din nou, participanții cărora li s-a cerut afișeze autocontrol s-au comportat ulterior mai agresiv.
CITEȘTE ȘI: