Studiu. Pandemia de COVID-19 a acutizat comportamentul românilor de a amâna sau evita vizita la doctor. Câți au apelat la telemedicină

Unul din doi români din mediul urban a evitat să își verifice starea de sănătate în perioada pandemiei de COVID-19, apelând mai rar sau deloc la consultații medicale, analize de sange sau alte investigații, arată un studiu recent al companiei de cercetare Ipsos. Tendința „tradițională” a românilor de procrastinare/amânare a vizitelor la medic a fost acutizată de accesul restricționat, pe de o parte, dar și de teama de infecție cu noul coronavirus.

Tendința românilor de a amâna sau a evita vizita la medic a fost acutizată de pandemie, este concluzia specialiștilor companiei de cercetare Ipsos, care vin să întărească studiile în domeniul farmaceutic derulate pe parcursul anilor și care au arătat că românii au, în general, un comportament mai puțin orientat spre prevenție și spre monitorizarea stării de sanatate, în special în lipsa unei afecțiuni cronice sau acute.

Câți români au ales procrastinarea

Potrivit cercetăririlor, acest comportament de procrastinare – „Merg la medic când îmi e chiar rău și nu mi-a trecut de la sine” –  este determinat de o slabă educație medicală, în general, dar și de motive financiare sau emoționale, precum evitarea sentimentului de vulnerabilitate resimțit în contact cu medicii sau cu sistemul sanitar, teama de a nu primi un diagnostic îngrijorător, dorința de a nu intra în contact cu sistemul public de sănătate.

Mai mult, accesul limitat sau restricționat la sistemul de sănătate în perioada pandemiei precum și teama de a contracta COVID-19 din clinici și spitale au acutizat și mai mult acest comportament.

Astfel, aproape jumătate dintre românii din mediul urban au mers mai puțin sau deloc la medicul de familie (43%) sau la medicul specialist (50%) în comparație cu perioada dinaintea pandemiei (martie 2020). În paralel, un sfert dintre români (23%) nu și-au făcut deloc analize de sange, respectiv 29% nu au apelat la investigații, monitorizări sau ecografii de monitorizare sau prevenție.

Datele Ipsos arată că interesul pentru a merge la medic și pentru a face analize a fost mai scăzut în rândul bărbaților și al persoanelor cu un nivel de educație și venituri mai mici.

„Pacientii cronici sunt victimele colaterale ale pandemiei”

Studiul Ispos arată că trendul se menține și în rândul bolnavilor cronici, ceea ce duce la agravarea afecțiunilor. Astfel, în pandemie, persoanele cu afecțiuni cronice au avut un comportament destul de asemănător cu restul populației urbane, adică aproape jumătate (46%) au apelat mai rar sau deloc la medicul specialist sau la analize la sânge (42%) și mai mult de jumătate (57%), la investigații și ecografii de prevenție, față de perioada dinaintea pandemiei (martie 2020).

Datele Ipsos arată că bolnavii cronici au ținut legătura cu medicul de familie într-o măsura mai mare comparativ cu populația urbană, cel mai probabil pentru a primi rețeta pentru tratamentul afecțiunii, totuși, o treime dintre ei (34%) au mers mai rar sau chiar deloc la medicul de familie.

„Impactul acestui comportament evitant al pacienților cronici este deja vizibil în rândul medicilor. Astfel, într-un studiu realizat tot de Ipsos în primavara lui 2021, 54% dintre medicii de familie și 68% dintre specialiștii intervievați au observat o creștere a numărului de urgențe/agravarea afecțiunilor pentru pacienții cronici, ceea ce reconfirmă faptul că, din păcate, pacientii cronici sunt victimele colaterale ale pandemiei”, a afirmat Laura Arpad, coordonator pe zona de servicii medicale în cadrul Ipsos Romania.

Telemedicina, deocamdată într-o „zonă gri” în România

O pondere de 69% din respondenți nu au apellat la consultanții la distanță. Telemedicina a reprezentat o soluție în pandemie, însă într-o proporție moderată și mai degrabă pentru pacienții tineri, pentru părinți și pentru bucureșteni, arată datele analizate de Ipsos.

Astffel, mai puțin de o treime dintre românii din mediul urban (31%) au apelat la medicina la distanță, canalele preferate fiind prin telefon (20%) sau WhatsApp (12%), urmate de internet sau prin platformele de telemedicină ale clinicilor (doar 6%).

Studiul Ipsos a confirmat faptul că la telemedicină au apelat în special persoanele mai tinere, cu vârsta până în 44 ani, în timp ce persoanele peste 55 ani au folosit mai puțin această posibilitate (20%), apelând la consultații prin telefon.

Gradul de accesul la telemedicină a variat și în funcție de mărimea localității: 41% dintre bucureșteni, față de 26% dintre cei din orasele cu sub 50.000 locuitori.

Consultațiile prin telefon si WhatsApp au fost utilizate într-o proporție mai mare de părinți în perioada pandemiei, comparativ cu persoanele fără copii.

„Datele din acest studiu, dar și discuțille cu medicii și cu pacienții ne-au ajutat să înțelegem că telemedicina este deocamdată într-o zonă gri în România, pentru că se practică mai mult prin telefon și pe WhatsApp, în funcție de disponibilitatea medicului, și mai puțin pe platforme dedicate”, explică Laura Arpad. „Telemedicina reprezintă o soluție la care medicii și pacienții vor apela și de acum înainte, însă rămâne întrebarea în ce fel va continua să fie utilizată? Rămâne sau iese din zona gri?”, conchide reprezentantul Ipsos.

Potrivit Ghidului asiguratului, elaborat recent de Casa Națioală de Aigurări de Sănătate, medicul de familie poate furniza consultații medicale la distanță pentru pacienții cu boli cronice, precum și pentru bolile cu potenţial endemo-epidemic ce necesită izolare. Documentele rezultate în cadrul consultației la distanță se transmit pacientului prin mijloace de comunicare electronice, iar pentru consultațiile la distanță nu este necesară utilizarea cardului național de asigurări sociale de sănătate.

„Până la finalul lunii în care încetează starea de alertă pentru pandemia COVID-19, toate consultaţiile din pachetul de servicii de bază, respectiv din pachetul minimal de servicii medicale, pot fi acordate inclusiv la distanţă, dacă medicul de familie apreciază că acest lucru se poate realiza în beneficiul pacientului”, se arată în document.

Studiul Ipsos s-a desfăşurat online in perioada 2-6 iulie 2021, pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta intre 18-60 ani, din mediul urban. Mărimea esantionului a fost de 1.000 respondenti, iar eroarea maxima de esantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.