Topul mitei din spitalele românești: Unde s-a dat de cele mai multe ori șpagă în 2019

Publicat: 24 09. 2019, 18:39

Cele mai multe cazuri de mită, respectiv 153, au fost înregistrate în cadrul Spitalului Universitar de Urgență din București, arată datele portalului Anti-Bribery Synergy, care a publicat prima sinteză a unui indicator utilizat pentru monitorizarea performanțelor operaționale în domeniul prevenirii și combaterii mitei în spitalele din România.

Sinteza are în vedere date colectate prin răspunsul afirmativ al pacienților la întrebarea: „Vi s-au solicitat bani sau atenții de către medici sau asistente?” din cadrul Mecanismului de Feedback al Ministerului Sănătații pentru fiecare lună calendaristică în intervalul ianuarie 2019 – iulie 2019.

Potrivit datelor Anti-Bribery Synergy, în contextul acestei întrebări, 153 de pacienți au răspuns afirmativ, precizând că li s-au solicitat bani sau atenții de către medicii sau asistentele în cadrul Spitalului Universitar de Urgență, București.

Pe locul 2 în acest clasament se află Spitalul de Urgență Brăila, unde 147 de persoane au afirmat că le-au fost solicitați bani sau atenții.

Pe locul 3 se află o altă unitate medicală din Capitală, respectiv Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan, în cadrul căruia 98 de persoane au precizat că le-au fost solicitați bani sau atenții de către medicii sau asistentele unității.

Topul este completat de alte cinci spitale bucureștene, despre care pacienții au afirmat că li s-a cerut mită.

Spitalul Clinic Filantropia, cu 95 de răspunsuri afirmative din partea pacienților, Institutului de Boli Infecțioase „Dr. Matei Balș” cu 91, Institutul Clinic Fundeni cu 87, Institutul Oncologic Prof. Dr. Al. Trestioreanu cu 83 răspunsuri afirmative și Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Allesandrescu Rusescu cu 80 de pacienți care au răspuns afirmativ la întrebarea legată de mită, potrivit datelor Anti-Bribery Synergy.

La polul opus al clasamentului, unde nicio persoană nu a raportat faptul că că i-au fost solicitați bani sau atenții de către medicii sau asistentele vreunei unități medicale, se află spitale precum Centrul Medical de Evaluare, Terapie Educatie Medicala Specifică și Recuperare pentru Copii si Tineri – Buziaș (TM), CETTT Sf Stelian- București, Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Prof. Dr. N. Paulescu – București, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad – Brad (HD), Spitalul Psihiatrie Cronici Siret – Siret (SV), arată datele Anti-Bribery Synergy.

Mecanismul de feedback este un instrument de monitorizare cu privire la calitatea serviciilor a 352 spitale publice din Romania și este reprezentat de un chestionar aplicat prin SMS sau Web ce cuprinde un set de 10 intrebări:

1. Cât de mulțumit sunteți de serviciile medicale oferite de spital?
2. Cât de mulțumit sunteți de activitatea și implicarea medicului?
3. Cât de mulțumit sunteți de curățenia din spital?
4. A fost nevoie să cumpărați medicamente sau alte materiale sanitare?
5. Cât de mulțumit sunteți de activitatea și implicarea asistentelor medicale?
6. Ați primit explicații clare cu privire la diagnostic și tratament?
7. Ați recomanda unei persoane apropiate să se trateze la acest spital?
8. Starea dumneavoastră de sănătate este mai bună după externare?
9. Vi s-au solicitat bani sau atenții de către medici sau asistente?
10. Doriți să raportați responsabilului anticorupție al Ministerului Sănătății faptul că vi s-au solicitat bani sau atenții?

Reacția Spitalului Universitar: Acesta nu e un fenomen reprezentativ pentru Spital

Reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București au precizat, după ce „clasamentului mitei” i-a plasat pe primul loc, că fenomenul nu este reprezentativ pentru instituție deoarece procentul celor care au reclamat acest lucru reprezintă 0,18% din totalul pacienților internați.

Reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB), au precizat, marți, pe pagina de Facebook, după ce sinteza Anti-Bribery Synergy privind măsurile anti-mită în spitalele din România plasează pe locul 1 unitatea într-un top al mitei, că acesta nu e un fenomen reprezentantiv pentru spital.

Sursa citată a mai explicat și faptul că cele 153 de persoane care au precizat că le-au fost solicitați bani sau atenții de către medicii sau asistentele în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, în prima jumătate a anului, reprezintă doar 0,18% din totalul pacienților internați în unitatea medicală perioada de referință (prima jumătate a anului 2019).

„În Spitalul Universitar de Urgență București, în perioada ianuarie 2019- iulie 2019, adică în perioada vizată de acest clasament, au fost internați 84.011 pacienți în regim de spitalizare continuă și spitalizare de zi. Putem estima că cifra prezentată în spațiul public, respectiv 153 de pacienți reprezintă 0,18% din bolnavii internați în perioada menționată, ceea ce înseamnă că solicitarea de bani sau atenții de către medici sau asistente nu este un fenomen reprezentativ pentru Spitalul Universitar de Urgență București și corpul medical al acestuia”, se arată în mesajul SUUB.

Reprezentanții unității medicale au mai precizat și faptul că SUUB se delimitează „clar de comportamentul celor care au condiționat actul medical, sau de comportamentul celor care au oferit atenții, ambele fapte intrând sub incidența Codului Penal”.

Potrivit aceleiași surse, datele prezentate în spațiul public nu arată metodologia de colectare și nici semnificația statistică a cifrelor.

Totodată, aceștia au îndemnat pacienții care au fost puși în astfel de situații de a informa unitatea cu privire la aceste cazuri.

„Îi rugăm public pe pacienții ai căror îngrijiri medicale au fost condiționate să ne informeze atât pe noi cât și autoritățile competente pentru a putea declanșa procedurile legale. În Spitalul Universitar de Urgență București plățile informale sunt interzise. În Regulamentul Intern al Spitalului Universitar de Urgență București, la art 169- Principiile generale care stau la baza exercitării profesiei, litera e) integritate morală este specificat clar: „este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu în exercitarea funcției pe care o dețin sau să abuzeze în vreun fel de această funcție”, se precizează în mesajul SUUB.

„Și articolul 171, litera c) al Regulamentului Intern al SUUB prevede explicit: Angajatul Spitalului Universitar de Urgență București trebuie „să nu sugereze și să nu pretindă recompensă (cadouri și orice alte valori sau servicii) pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de la persoanele cu care are relații de colaborare”, completează reprezentanții unității.

Foto: Hepta