Tribunalul București: Acțiunile falsificatorilor de rețete – pericol social cu efecte și în rândul pacienților

Tribunalul București (TB) notează, în motivarea arestării preventive a nouă persoane din dosarul rețetelor false, că modalitatea de comitere a infracțiunilor dovedește periculozitatea socială a acestora, cu efecte secundare în rândul pacienților care au nevoie stringentă de medicamente.

„Activitatea de inducere în eroare a CASMB (Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București – n.r.) în procesul de decontare a rețetelor fictive, dincolo de prejudiciul material, produce și alte efecte secundare constând în lipsirea de tratament medicamentos efectiv și adecvat a pacienților care au nevoie stringentă de medicamente și care, datorită costului ridicat, nu și le mai pot procura în lipsa compensărilor suportate de stat”, se arată în motivarea deciziei TB din 10 octombrie.

Instanța subliniază, în același document, pericolul public reprezentat de infracțiunile de care sunt acuzați cei din dosarul rețetelor false. „Produsul infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în dauna CASMB este totdeauna unul extrem de periculos pentru societate, chiar dacă efectele sale nu sunt totdeauna vizibile în planul public, în special atunci când activitățile infracționale sunt ascunse sub aparența unor acte licite. De aceea, modalitatea de comitere a acestora de către inculpați, arsenalul de mijloace implicate pentru disimularea activității, profitându-se de vulnerabilitățile sistemului de sănătate, dovedește periculozitatea socială a acestora”, se arată în motivare.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

TB a precizat, de asemenea, că măsura arestării preventive este singura care poate să asigure buna desfășurare a urmăririi penale.

Procurorii au motivat propunerea de arestare preventivă descriind, printre altele, cum acționau acuzații. Un dintre modalitățile de operare era aceea că farmacistul (de regulă, diriginte de farmacie sau coordonator de zonă) stabilea o legătură cu un medic (specialist sau de familie). În baza înțelegerii cu farmacistul, medicul prescria în mod constant numeroase rețete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situație reală, în sensul că rețetele erau eliberate pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați și care nu solicitaseră vreun tratament. Ulterior, rețetele erau înainte, spre decontare, CASMB.

Într-una dintre interceptările din acest dosar, Anca Solomon (farmacist diriginte la unitatea Dona 143 din zona Delfinului) a purtat, la 21 martie, o discuție telefonică în care se menționează că anchetatorii au întrebat despre bani dați unor medici, dar și că numele unor persoane din agenda de evidență trebuie șterse.

„Anca Solomon: Au găsit niște rapoarte… știi tu de care.

Adriana Craina: Da.

A. S.: Și m-au întrebat dacă dăm bani la medic… am zis nu. În diferență pe stocuri, am caietul de datorii plin.

A.C.: Către angajații farmaciei, da.

A.S.: Da, da!

A.S.: Așa, sunt rețete de la pacienți cu bani înăuntru plus datoriile care le onorăm când vine comanda.

A.C.: Da.

A.S.: Sunt produse făcute roș cu bani în avans luate pe plicuri scris ce conțin.

A.C.: Da.

A.S.: Și ți-am zis agenda aia care… am scris și… numele unor persoane.

A.C.: Ai reușit să ștergi… nu… că vreau să vin și eu încolo… da vreau să știu că…

A.S.: Nu… nu…”

Într-o altă conversație, interceptată la 9 mai, Wichy-Nessy Prioteasa-Constantinescu (farmacist diriginte Dona Apusului) vorbea despre faptul că a ajuns să fie trasă la răspundere din pricina lăcomiei altora, atrăgând atenția interlocutoarei cu privire la pericolul situației în care toți „se apucă să povestească”.

„Wichy: Eu nu am știut ce se întâmplă acolo, frate ok acuză-mă de neglijență dar nici măcar asta că tu nu că știam ce se întâmplă acolo și știai și tu în primul rând, și la ordinele tale se întâmpla ce se întâmpla acolo pentru că eu la mine de curând s-a băgat cu… cu procent… cu… din bonus din (neinteligibil) farmaciilor, tu erai cea care numai din vânzări trăiești, știi dar nu poți să-i zici chestiile astea, deci că știai tu, tu i-ai zis eu tot timpul am zis că aș vrea să renunțăm că aș vrea să renunțăm dar «ce ai înnebunit? Ce ai? Dacă mai găsim unul ca acesta» știi, și acum sunt eu cea trasă la răspundere pentru că voi sunteți hapsâni și că nu ați știut unde să vă opriți?

Simona: Auzi da cu tipa din Ghencea ce s-a întâmplat cu ea?

Wichy: Băi cu tipa din Ghencea vor să o pună să plătească am înțeles, ea habar nu are chestia asta, dar i-am zis «voi vă dați seama dacă se apucă să povestească toți de-a fir a păr voi vă dați seama în ce căcat vă băgați?»”

Aceeași Prioteasa-Constantinescu vorbea, în 21 martie, despre controale ale anchetatorilor și despre cum încerca să șteargă urmele activității, după cum reiese dintr-o altă interceptare.

„Prioteasa-Constantinescu: Ă… A zis că nu știe, că sunt niște probleme, dacă din punctul lui de vedere totul pare ok. Că pe economic, mă rog, dosarele, actele, stocurile, par în regulă, dar sunt d-astea cu datorii oprite, le-au găsit rețete prin buzunar, pe care le-au fotografiat, le-au găsit un plic cu… pe care scria numele medicilor, pe care l-a fotografiat…

Adriana: Da’ scria «Doctor Drăghici»?

P.C.: Nu, nu! Nu, nu, nu!

Adriana: Sau «Drăghici»?

P.C.: «Drăghici»! Scrisul meu!

Adriana: «Drăghici»!

P.C.: Și era scris de mine! Că le scrisesem eu. Da’ i-am zis: «Măi fată, ia ăstea acasă, rupeți astea!». Norocul meu, Adriana, dacă Dumnezeu mi-a dat mintea să scot agenda din geantă azi și am rupt tot ce aveam în agendă și i-am zis soțului meu să ducă gunoiul…”

În dosarul eliberării de rețete false, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au emis, marți, ordonanțe de reținere pentru 13 inculpați, ulterior cerând instanței arestarea a 12 dintre aceștia.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că printre persoanele reținute sunt mai mulți șefi de farmacii din lanțul Dona, un medic psihiatru și administratori ai unor firme.

Tribunalul București a decis, miercuri, arestarea preventivă a nouă persoane dintre cele reținute, în cazul altor trei fiind dispusă interdicție de a părăsi localitatea.

Persoanele arestate sunt Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu, Adriana Liliana Craina, Geta Vecserdi, Mihaela Munteanu, Cristina Daniela Sescu, Gabriel Sescu, Maria Mirabela Sescu, Anca Mihaela Solomon și Claudia Elena Șerban, în timp ce Sorin Gelu Pătrașcu, Mirela Gabriela Mihai și Laurențiu-Aurelian Sescu au primit interdicție de a părăsi Capitala timp de 30 de zile.

Parchetul Capitalei a informat, vineri, că în dosarul rețetelor false sunt cercetați și alți 12 medici și farmaciști, acuzați de înșelăciune, fals intelectual, luare și dare de mită.

Astfel, în continuarea acțiunii organizate în 9 octombrie, în urma căreia s-a dispus începerea urmăririi penale față de 22 de persoane, vineri au fost citate să se prezinte la Poliția Capitalei alte 15 persoane, medici și farmaciști, a precizat Parchetului Tribunalului București.

Potrivit procurorilor, medici și farmaciștii din cadrul aceleiași rețele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor rețete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

Medicii acuzați că falsificau rețete prescriau tratamente pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați, apoi le trimiteau unor farmaciști din cadrul aceleiași rețele farmaceutice, în baza unor înțelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor și le decontau la CNAS, banii fiind spălați prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc.

Totodată, farmaciștii implicați obțineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obțineau prime în plus față de salariu, susțin procurorii.

La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârșitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a rețetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria rețete cu acoperire într-o situație reală, în urma consultării reale a pacienților.

„Ulterior, în baza unei înțelegeri prealabile cu farmacistul și prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuțiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte rețeta la o anumită farmacie, direcționându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie, și nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna rețeta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura că rețeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului”, au precizat procurorii.

Și în aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a rețetelor false eliberate.

Peste 4.000 de rețete false au fost eliberate de medicii acuzați de corupție și înșelăciune pe numele unor pacienți care nu au fost consultați și nici un au solicitat vreun tratament, unii dintre „beneficiarii” tratamentelor administrate de aceștia fiind persoane decedate. Procurorii care instrumentează ancheta în cazul eliberării rețetelor false au descoperit că medicii cercetați în acest caz au întocmit peste 4.000 de astfel de rețete, au declarat oficiali din Parchetul Capitalei.

În acest dosar, din luna martie 2012 până în prezent au fost audiate peste 700 de persoane în numele cărora au fost emise rețete, au precizat procurorii.