Un român consumă în medie 30 de kg de zahăr anual, dublul mediei europeane

Medicii prezenți joi la conferința de Ziua Internațională a Alimentației, intitulată „Educatia alimentară bate gena!”, au arătat că avem obiceiuri nesănătoase – consum de zahăr și prăjeli, faptul că uităm să bem apă sau fumăm – iar stresul prin care trecem zilnic și oboseala cronică de care ajungem să suferim ne dezechilibrează din punct de vedere hormonal.

„Din păcate, țara noastră are cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul nedepistat la timp, iar în cele mai multe cazuri, boala este provocată de obiceiurile nesănătoase. De aceea, pe termen lung, cele mai bune rezultate în sănătatea publică ar fi obținute dacă cei mici ar fi convinși că e mai bine pentru ei să mănânce strugure, decât ciocolată”, a declarat medicul nutriționist Lygia Alexandrescu.

Ea susține că, potrivit statisticilor, un român consumă în medie 30 kg de zahăr anual, față de circa 16 kg cât consumă în medie un european, ceea ce „face de înțeles avântul pe care l-a luat diabetul în rândul copiilor în ultimii 10 ani”.

Reprezentantul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a anunțat lansarea unui proiect privind introducerea obligatorie a educației alimentare în școli.

„Se lucrează la un proiect privind introducerea educației nutriționale în planurile de învățământ, care îi va include atât pe elevii din clasele primare, cât și pe dăscălii care le vor preda. Există și acum module de educație pentru sănătate, dar sunt abordate ca disciplină opțională. Cu sprijinul ministerelor Educației și Sănătății, un astfel de proiect i-ar putea ajută pe cei mici să înțeleagă ce înseamnă obiceiuri alimentare sănătoase”, a spus Cornelia Popa Stavri, reprezentanta FSLI.
Conform specialiștilor în genetică, scuze precum „n-am cum să nu mă îmbolnăvesc dacă mama sau tata au fost bolnavi” sau „sunt predispus la îngrășare din cauza genelor” sunt doar mituri.

„Toți venim cu un pachet de gene bune, dar problema este că nu știm să-l conservăm și că o putem face folosind combinații alimentare bune pentru sănătate. Iar cea mai bună dovadă că acest lucru este posibil o reprezintă avântul pe care l-a luat nutrigenetica la nivel mondial, adică acea știință care studiază relația dintre gene și nutrient. Tocmai această știință face trecerea de la tratarea bolilor la prevenție, în funcție de fiecare caz în parte”, a explicat Natalia Cucu, directorul Centrului de Epigenetică.

În lume există peste 1 miliard de persoane adulte supraponderale, mai multe decât cele 800 de milioane de persoane ce suferă de malnutriție, se arată într-un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Cel puțin 300 de milioane de adulți sunt obezi. Dacă în China, Japonia și în unele țări africane procentul acestora este mic, sub 5 la sută, în unele zone urbane din Samoa (SUA), numărul acestora depășește 75%. În Statele Unite, 30% dintre adulți sunt considerați obezi, adică aproximativ 60 de milioane de persoane. În Europa, recordul la obezitate este deținut de Marea Britanie cu 23%, față de Germania cu 12% și Italia cu 8%.

Obezitatea progresează și în rândul copiilor: în lume există 22 de milioane de copii obezi cu vârstă sub cinci ani. Obezitatea infantilă tinde să ia proporții alarmante în Uniunea Europeană, unde 14 milioane de copii sunt supraponderali și numărul acestora crește anual cu 400.000, potrivit datelor prezentate de Lygia Alexandrescu.

În România, aproximativ 30% din populație suferă de obezitate, 20% este supraponderală, iar numărul copiilor supraponderali este cu 18% mai mare în ultimii zece ani, arată datele centralizate la Centrul de calcul și statistică sanitară din cadrul Ministerului Sănătății.