Unul din cinci români ia antibiotice fără rețetă. Practica periculoasă care creează SUPERBACTERIILE ce nu mai pot fi tratate

Infecțiile ar putea redeveni principala cauză de mortalitate în următorii ani. Avertismentul vine din partea medicilor, care se declară îngrijorați de consumul excesiv și abuziv de antibiotice. „Infecțiile reprezentau principala sursă de mortalitate la nivel global în urmă cu 100 de ani. După introducerea în practică a antibioticelor, incidența deceselor provocate de infecții a scăzut considerabil”, afirmă conf. dr. Gabriel Popescu, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”.

După aprope un secol însă, medicul sugerează că ne-am putea întoarce în același loc. Utilizarea excesivă a antibioticelor crește rezistența microbilor la aceste medicamente, lucru ce ar putea duce la apariția unei bacterii ce nu s-ar putea trata cu niciun antibiotic existent în prezent în farmacii. 

Statisticile de specialitate arată că zilnic 600.000 de români urmează un tratament cu antibiotice. Această cifră ne clasează pe locul doi la nivel de Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de antibiotice. Datele arată că într-un an un român din doi urmează un tratament cu antibiotice.

POLITICĂ Guvernul, așteptat să dea Hotărâre pentru alegerile PREZIDENȚIALE. Scenarii privind datele posibile și cine sunt candidații anunțați

15:22

EXTERNE A MURIT Osamu SUZUKI, fostul director al grupului japonez de automobile. Acesta avea 94 de ani

15:22

Click aici pentru a mări

Grecii sunt singurii europeni care iau mai multe antibiotice decât noi. Pe locul trei la nivel de UE la capitolul consumului mare de antibiotice se află Belgia, urmată de Cipru și Franța, potrivit ultimului raport al Comisiei Europene pe această temă. La polul opus se află Olanda, Estonia, Letonia, Ungaria și Austria.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) sau membrii comisiei de sănătate din Comisia Europeană au atras în numeroase rânduri atenția că utilizarea în exces a antibioticelor poate avea consecințe dezastruoase pentru omenire.

În urmă cu aproape trei ani, dr. Margaret Chan, directorul general al OMS, avertiza asupra pericolului declanșării unei crize în sistemul medical, generată de evoluția bacteriilor din ce în ce mai rezistente la antibiotice.

Aceasta semnala faptul că datele statistice la nivel mondial înregistrează tot mai multe cazuri în care se face remarcată rezistența antimicrobiană sporită a infecțiilor, cazuri în care antibioticele de uz curent nu mai fac față, fiind complet inutile în schema de tratament.

Dr. Chan menționa că tratamentele alternative existente în acest moment sunt mai scumpe, toxice și acționează mult mai lent. În rândul pacienților diagnosticați cu infecții rezistente la antibiotice, riscul de deces a crescut semnificativ.

Dr. Chan cataloga acest moment ar putea reprezenta „sfârșitul medicinei moderne, așa cum o cunoaștem acum” și intrarea într-o era „post-antibiotice”, în care vor trebui găsite noi soluții, noi medicamente.

Ce se întâmplă în organismul nostru dacă luăm prea multe antibiotice

Prorectorul UMF București și Șeful de Catedră Farmacologie UMF București, prof. dr. Ion Fulga, a declarat pentru gândul că majoritatea antibioticelor sunt foarte bine suportate de organismul uman.

Acestea au foarte puține contraindicații, dar acestea pot avea impact social. „Problema majoră a acestor medicamente este că, dacă le luăm prea des, bacteriile se obișnuiesc cu ele și nu își mai fac efectul”, a precizat prof. dr. Fulga.

O altă consecință a administrării de antibiotice o reprezintă apariția altor boli precum candidoza bucală sau vaginală, dar și infecția cu Clostridium difficile. Acest lucru ni se întâmplă din cauza faptului că ne este distrusă flora microbiană. „Infecția cu bacteria Clostridium difficile este o problemă care ne preocupă foarte mult în ultimii patru ani în România. Aceasta este o bacterie care poate să colonizeze intestinul. O parte din floră este distrusă și el are capacitatea să se multiplice mai mult, să elibereze niște toxine și în aceste condiții să determine îmbolnăvirea. De regulă, se manifestă ca o diaree. Sunt și cazuri în care boala se manifestă mai agresiv, iar în astfel de situații poate apărea inclusiv decesul”, a punctat conf. dr. Gabriel Popescu. Potrivit datelor înaintate de medic, între 5 și 10% dintre pacienții internați cu o formă agresivă de infecție cu Clostridium difficile decedează.

Medicii spun despre antibiotice că sunt o categorie aparte de medicamente. „Când îi dau unui pacient un tratament care să îi controleze diabetul zaharat, medicamentul respectiv acționează asupra pacientului respectiv și atât. În momentul în care prescriu un antibiotic unui pacient se întâmplă următoarele lucruri: îmi vindecă o infecție, dar în același timp îmi atacă și flora intestinală. Omul e o gazdă, o colonie imensă pentru baterii. Avem în interiorul nostru diverse bacterii în tubul digestiv, în cavitatea bucală, pe tegumente, pe mucoase. Organismul uman conține de zece ori mai multe bacterii decât celule umane”, spune conf. dr. Popescu.

Factorii care au dus la creșterea rezistenței bacteriilor la antibiotice

Conf. dr. Popescu a prezentat factorii care au dus în timp la creșterea rezistenței bacteriilor la antibiotice.

Foto: Mediafax // Victor Ciupuliga

● Medicii care prescriu foarte ușor antibiotice. Specialistul în boli infecțioase spune că există medici în România care prescriu cu multă ușurință antibiotice. Întrebat ce ar trebui să facem în această situație, conf. dr. Popescu a punctat: „Să îl întrebăm dacă consideră că este absolut nevoie de un astfel de medicament pentru boala pe care o avem”. Acesta consideră că această problemă ar fi rezolvată dacă pentru medicul prescriptor ar exista ghiduri terapeutice, în care să se explice cazurile în care este indicată o terapie cu antibiotice. „Infarctul miocardic, de exemplu, se tratează la fel la New York, la Beijing, la București. În cazul infecțiilor bacteriene lucrurile sunt diferite: se aplică principiul aici și acum. Rezistența bacteriană de la noi, nu se suprapune peste cea din Suedia sau din Anglia, ori din SUA. Contează istoricul tratamentului cu antibiotice pe care îl are fiecare țară în parte; dar și fiecare spital în parte, deoarece unele spitale de pe teritoriul aceleiași țări au niveluri de rezistență la antibiotice diferite după cum au folosit mai mult sau mai puțin numite antibiotice. O soluție ar fi introducerea de programe de utilizare corectă a antibioticelor în spitale, în cadrul cărora medicii infecționiști să coordonee modul de prescriere. „Medicii infecționiști ar trebui să se găsească în fiecare spital. În București, de exemplu, din cele aproximativ 60 de spitale, doar câteva au astfel de specialiști”.

● Farmaciile care vând antibiotice fără rețetă. „Autoritățile nu ar trebui să le mai permită farmaciștilor să elibereze aceste medicamente fără rețetă. Ar trebui impuse anumite sancțiuni, având în vedere faptul că este încălcată o normă europeană. Ar trebui să se dezvolte campanii de educare a publicului în care să le explice că nu este nevoie de antibiotic în orice situație”, a menționat cond. dr. Popescu.

● Pacienții care se tratează după ureche cu antibiotice sau care sunt ipohondri. Datele ultimului raport al Comisiei Europene arată că 18% dintre români obișnuiesc să ia antibiotice fără a avea o rețetă de la un medic, asta în timp ce media europeană la acest capitol este de doar 3%. Acest lucru este condamnat de medici, care avertizează că ne expunem unor riscuri ce pot avea urmări grave asupra sănătății noastre. „Există și categoria de români care își fac analize la cerere. Își fac analize nu pentru că au o problemă de sănătate, ci pentru autoevaluare, iar unele dintre aceste analize sunt inutile. Cele care arată prezența de bacterii pe suprafața sau în interiorul organismului unei persoane sănătoase. Așa cum am mai spus organismul uman este o gazdă pentru un număr imens de bacterii. Cu siguranță vei găsi stafilococi pe piele sau în nas, în urotocultura se depistează uneori bacteria E. coli. Acești germeni nu au nicio semnificație dacă persoana respectivă nu are semne de boală. Trăim cu ei de când ne naștem și până murim în cea mai mare parte a timpul în stare de neagresiune. Nu trebuie să ne tratăm în asemenea situații pentru că nu obținem niciun beneficiu. Ne expunem lîn schimb la riscul de a selecta germeni rezistenți sau de a dezvolta o candidoza sau o diaree cu Clostridium difficile”, spune specialistul în boli infecțioase. Medicul spune că în perioada începeri anului școlar sau a grădiniței laboratoarele de analize sunt luate cu asalt de părinți, care își duc copiii să facă o serie de analize ce le-au fost cerute de unitățile de învățământ. „În acea perioadă laboratoarele se întrec în orferte de analize: exudat nazal, faringian și coprocultura și urocultură, eventual cu reducere de prețuri. Aceste analize sunt inutile pentru că în comunitate colonizarea cu anumite bacterii este atât defrecventă încât chiar dacă astăzi copilul ar fi decontaminat a doua zi s-ar contamina din nou de la colegii. Tratamentul cu antibiotic trebuie prescris numai atunci când este cazul, nu în mod irațional”.

● Alimentația poate și ea să favorizeze colonizarea organismului uman cu bacterii rezistente la antibotice. Legislația din România interzice ca pe teritoriul țării noastre să se vândă carne sau produse din carne ce provin de la animale ce au fost tratate cu antibiotice. „În momentul în care un animal a fost tratat cu antibiotic în organismul lui rămân urme de antibiotic pentru un timp. În momentul în care mâncăm astfel de produse riscăm să creștem rezistența bacterilor care ne colonizează la aceste antibiotice”, mai spune conf. dr. Popescu.

Virozele respiratorii, adesea tratate cu antibiotice

Românii obișnuiesc să ia antibiotice în mod excesiv, chiar și în situații în care nu sunt utile: când răcesc, când au roșu în gât, când au o toxiinfecție alimentară. Medicul punctează că în perioada sezonului rece consumul de antibiotice crește și asta pentru că românii au tendința de a-și tratat răcelile cu acest tip de medicamente. „80-90% dintre infecțiile respiratorii sunt de cauză virală și de aceea nu ar trebui tratate cu antibiotic. Noi românii avem tendința de a ne tratat guturaiul, gripa, laringita, bronșita cu antibiotic. Toxiinfecțiile alimentare sunt și ele tratate cu această categorie de medicamente, deși nu e nicio bacterie implicată sunt doar toxine”.

„Pentru a preveni apariția situațiilor în care o anumită bacterie este rezistentă la toată gama de antibiotice existente pe piața farmaceutică, autoritățile ar trebuie să un plan național de utilizare rațională a antibioticelor, așa cum există în marea majoritate a țărilor europene”, afirmă prof. dr. Ion Fulga.