Dr. Anca Hâncu, doctor în nutriție și medicină generală, a vorbit, luni, la Super Neatza cu Răzvan și Dani, despre alergii și intoleranțe alimentare și modalitatea prin care le putem depista și trata. Pentru a ști de ce anume trebuie să ne protejăm, medicul recomandă efectuarea unor teste multiple, pentru mai multe tipuri de alergeni.
„Mediul în care trăim acum, abundența de aditive substanțe ne face să fim mult mai alergici. Alergia este, de fapt, o reacție exagerată a sistemului imun, care nu recunoaște anumite substanțe și le consideră dăunătoare. Sunt mediate prin imunoglobuline E sau nu sunt mediate prin aceste imoglobuline și dau mai multe simptome.
Simptomele sunt de la nivelul cavității bucale, unde pot să apară tumefieri ale limbii, ale buzelor, mâncărimi, apare simptomatologie gastrointestinală, cu greață, vărsături, crampe abdominale, apare simptomatologie cutanată, urticaria, dermatita atopică de tip alergic. Apar, de asemenea, și palpitații, deci simptomatologie cardiovasculară.
Apar și diverse alte tulburări, care pot să ducă până la șoc anafilactic. Șocul anafilactic este o reacție care amenință viața. Există cazuri letale ca urmare a unei alergii nediagnosticate, nerecunoscute și pentru care nu se face un tratament la momentul potrivit”, a afirmat dr. Anca Hâncu.
Dr. Anca Hâncu a explicat care este modalitatea prin care putem identifica alergiile, dar și care sunt cele mai frecvente alergii.
„Există teste pentru aceste alergii. Este bine să facem, mai ales dacă am avut manifestări, reacții la un anumit alegen. Ar fi bine să facem teste multiple, pentru mai mulți alergeni, ca să știm de ce trebuie să ne protejăm.
Persoanele alergice este bine să poarte cu dânsele tot timpul un fel de pen cu epinefrină, care se poate administra în situații mai grave de șoc anafilactic. Alergii frecvente sunt alergiile la acarieni, alergii la praf, la polen. Există și alergii încrucișate – alergia la polen, cu anumite legume și fructe, cu kiwi și cu pepene sau alergia la acarieni cu crustacee, de exemplu.
Cine are alergie la acarieni, are alergie și la crustacee. Mai este de menționat că apare și simptomatologie respiratorie – rinită, strănut, mergând până la simptomatologie de tip astm bronșic cu wheezing, pentru persoanele cu alergie”, a precizat dr. Anca Hâncu.
Medicul nutriționist a precizat și care sunt diferențele dintre alergiile și intoleranțele alimentare.
„Mai puțin grave sunt reacțiile de tip inflamator, care merg cu o simptomatologie nespecifică, în timp ce alergiile, de obicei, se manifestă în jumătate de oră, până la două ore. Intoleranțele se manifestă nespecific, chiar și în 2-3 zile și, atunci, este mai ușor de identificat alimentul și reacția care apare. Avem la dispoziție niște teste de intoleranțe și atunci putem să ne dăm seama, pentru că este o simptomatologie difuză – crampe, balonări, se suprapune cumva și peste sindromul de intestin iritabil și lumea este debusolată.
La foarte multe persoane, aceste aceste simptome apar pentru că au un comportament alimentar dezorganizat. Dacă mănâncă toată ziua aiurea, fără un orar clar are al meselor, apare tot același tip de simptomatologie”, a menționat dr. Anca Hâncu.
Dr. Anca Hâncu a precizat că una dintre cele mai frecvente intoleranțe este cea la lactoză, acolo unde există un deficit de lactază – o enzimă care desparte lactoza în galactoză și glucoză.
„La intoleranțe, de obicei, se exclude temporar 2-3 luni alimentul respectiv, după care va fi reintrodus în cantități moderate. După excludere, am avut și cazuri cu intoleranță la gluten. După câțiva ani, și-a refăcut testul și am observat că nu mai avea acea intoleranță. Intoleranțele pot să apară și dacă mănânci excesiv un anumit aliment și nu ai un regim alimentar diversificat, pentru că de aceea tot susținem să se mănânce și iaurt, și lapte, și fructe, și carne, să mâncăm din toate, în cantitățile potrivite, pentru a nu apărea acest tip de intoleranță.
Mai există și niște mecanisme foarte interesante – vorbim de intestinul permeabil, care apare ca o legătură între un microbiom alterat, deci un dezechilibru între bacteriile din intestinul nostru și, atunci, mucoasa intestinală devenind permeabilă, anumite alimente traversează bariera și devin potențiali generatori ai acestor fenomene inflamatorii”, a explicat dr. Anca Hâncu.