Sorin Psatta (Graffiti BBDO): Pentru o comunicare de succes este nevoie de 3 lucruri: pasiune, pasiune și iar pasiune

Director de comunicare la BBDO Romania și lector la Facultatea de Jurnalism de la Universitatea București, Sorin Psatta își scrie memoriile, în episoade zilnice, pe contul său de pe rețeaua de socializare. Cu o experiență de peste 20 de ani în publicitate, Sorin Psatta a putut urmări toate schimbările din media și crede că presei din România îi lipsesc acum banii și conținutul relevant și memorabil.

1. Ați studiat psihologia și acum lucrați în publicitate. La BBDO Romania coordonați programele de dezvoltare profesională. Cât de important e să ai curaj să o iei pe un drum pe care simți că ai o chemare, chiar dacă diploma de facultate e în alt domeniu?

Răspuns scurt: Este foarte important și nu este despre curaj, ci despre nebunie ori măcar un strop de inconștiență.

Răspuns lung: În primul rând, psihologia, știința despre trăirile omului adică, are foarte mare legătură cu publicitatea și cu științele comunicării în general, subiectul lor comun fiind, evident, omul. În al doilea rând trebuie să recunosc că nu eu am ales, în 1994, publicitatea, ci ea m-­a ales pe mine, a fost ceea ce se cheamă o coincidență fericită. În cei peste 20 de ani petrecuți împreună am constatat frecvent că ea avea nevoie de mine și eu aveam nevoie de ea. Și, în sfârșit, în al treilea rând, cred că o diplomă, indiferent de ce scrie pe ea, este lipsită de valoare dacă nu e dublată de pasiunea de a face ceva. Orice.

2. Ați putut urmări presa cu atenție încă de la liberalizarea pieței. Cum vi se pare că s-­a schimbat oferta pentru public? Cum considerați că s-­au format obiceiurile de consum ale publicului?

Răspuns scurt: Cu fiecare gospodărie conectată la internet mai moare o publicație tipărită.

Răspuns lung: Presa (și mass-­media, în general) are drept rol principal transmiterea de informații și din acest motiv nu a fost nicio surpriză explozia mediatică înregistrată în primii ani după căderea comunismului. Toată lumea dorea să știe, dorea să afle, dorea să fie informată, iar presa (și mass-­media, în general) avea exclusivitate absolută. Lucrurile au început să se complice când, ușor-­ușor, internetul a luat avânt, informațiile au început să circule tot mai rapid online, iar costurile accesării lor au tins spre zero. Cred că acela a fost momentul în care publicațiile tipărite au început să-­și piardă, cum se spune în jargonul publicitar, „reason why-ul”, rațiunea de a fi adică, rațiune pe care n-­au mai găsit-o vreodată de atunci încoace. Altfel spus, publicul cititor a renunțat să plătească pentru ceva ce putea obține gratuit, iar pachetele promoționale publicație/carte/CD/etc nu au făcut decât să prelungească această tristă agonie a produselor tipărite.

3. Există un gap, o ruptură între industria mass-­media și cea a comunicării pe care o reclamă atât jurnaliștii cât și profesioniștii din agenții. Cum s-­a creat el și care ar putea fi soluțiile pentru a depăși/corecta acest neajuns?

Răspuns scurt: Cred că ambele categorii sunt victime și vinovați deopotrivă.

Răspuns lung: Povestea chiar este lungă și seamănă cu un cerc vicios: profesioniștii din agenții sunt tot mai nemulțumiți de performanțele slabe ale jurnaliștilor (care afectează negativ audiența publicației) și recomandă tot mai puțin canalul, iar jurnaliștii sunt tot mai nemulțumiți de atitudinea „capitalistă” a agențiilor, interesate în primul rând de discount-uri și prea puțin de conținutul editorial. Din aceste două mari nemulțumiri se va naște mereu un produs slab, ceea ce alimentează nemulțumiri tot mai mari viitoare.

4. Care sunt principalele trei atuuri pe care trebuie să le aibă un jurnalist?

Restul răspunsurilor lui Sorin Psatta le găsești pe site. Soluțiile, le găsești la Școala Media FEM.

Înscrie-­te acum!