Ce l-au întrebat anchetatorii pe omul de afaceri Alexandru Iacobescu: au vrut să știe un singur lucru

Iacobescu a refuzat să facă declarații, spunând doar că procurorii l-au întrebat „despre relația cu domnul Ghiță”.

Întrebat când trebuie să-i returneze lui Ghiță împrumuturile care depășesc 90 de milioane de euro, Iacobescu nu a răspuns.

Alexandru Iacobescu a ieșit din sediul DNA în timp ce Sebastian Ghiță a revenit la DNA Ploiești după aflarea deciziei instanței supreme cu privire la modificarea condițiilor controlului judiciar și dădea declarații jurnaliștilor.

Deputatul Sebastian Ghiță și omul de afaceri Alexandru Iacobescu, care conduce mai multe firme despre care procurorii susțin că sunt controlate de Ghiță, s-au prezentat, vineri dimineață, la DNA Ploiești, pentru audieri. Ghiță a ajuns la DNA Ploiești în jurul orei 9.30 și a intrat în sediul instituției fără a face declarații, el fiind audiat din nou în dosarul în care este acuzat de mai multe fapte de corupție.

La scurt timp, la DNA Ploiești a ajuns pentru a fi audiat ca martor și omul de afaceri Alexandru Iacobescu, căruia Ghiță i-a împrumutat în nume personal 90.300.000 de euro și 4.000.000 de dolari și care este totodată directorul unora dintre firmele despre care procurorii DNA susțin că sunt controlate de Sebastian Ghiță.

Iacobescu fusese citat pentru miercuri la DNA însă nu s-a prezentat, explicând că petrecuse cu o seară înainte, susțin surse judiciare.

Procurorii DNA Ploiești l-au anunțat pe Sebastian Ghiță, în 24 iunie, că a fost extinsă urmărirea penală pe numele său pentru noi fapte de corupție comise de când acesta este parlamentar, dar și înaintea mandatului și, totodată, au extins și sechestrul asigurător asupra bunurilor acestuia.

De asemenea, procurorii au modificat unele dintre obligațiile controlului judiciar pentru Sebastian Ghiță, acesta având interdicție să desfășoare activitate în calitatea de deputat, „în exercitarea căreia a săvârșit fapta”, dar și să părăsească municipiul Ploiești fără a avea încuviințarea prealabilă a anchetatorilor.

Sebastian Ghiță spunea că noile măsuri luate împotriva sa reprezintă un abuz. De altfel, el i-a transmis un memoriu procurorului general al României, Tiberiu Nițu, memoriul fiins transmis ulterior Parchetului Curții de Apel Ploiești, unde deputatul urmează să meargă în audiență.

Sebastian Ghiță a mai afirmat că o parte din dosarul său se referă la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 și că are interdicția de a vorbi cu premierul Victor Ponta, el susținând că este un dosar politic care vizează „dărâmarea acestui guvern”.

Ulterior, la postul B1 TV, Sebastian Ghiță a declarat că va prezenta în Parlament înregistrări în care procurorul DNA care l-a audiat a transmis unor oameni de afaceri din Ploiești, la rândul lor audiați, că vor fi închiși dacă nu spun ceva despre el, precizând că va cere și protecția procurorului general al României.

El a adăugat că va arăta că procurorul este în afara legii și va cere protecția procurorului general al României.

Vineri, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis contestația lui Sebastian Ghiță față de condițiile controlului judiciar dispus de DNA și a decis ca acesta să își poată exercita funcția de deputat și să se poată deplasa pe teritoriul țării.

Potrivit soluției pronunțate de ICCJ, a fost extinsă limita teritorială pe care Ghiță are obligația de a nu o depăși decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului competent, de la teritoriul localității Ploiești, la teritoriul României, și a fost înlăturată obligația de a nu desfășura activitatea de deputat.

Magistrații au menținut celelalte dispoziții ale controlului judiciar, decizia intanței supreme fiind definitivă.

De asemenea ICCJ a decis vineri să amâne pentru data de 13 iulie pronunțarea în privința contestației depuse de Sebastian Ghiță și unele dintre firmele pe care procurorii susțin că acesta le controlează împotriva sechestrului impus de DNA.

Urmărirea penală a lui Sebastian Ghiță a fost extinsă pentru trafic de influență, evaziune fiscală, spălare de bani, complicitate la schimbarea destinației fondurilor UE și coruperea alegătorilor la alegerile parlamentare din 2012 și la cele prezidențiale din 2014, potrivit DNA.