Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, propune revenirea de la semestre la trimestre, așa cum era în urmă cu 12 ani, și un an școlar mai lung, decizie care ar putea fi luată chiar din septembrie 2021, dacă părinții și cadrele didactice vor accepta schimbarea calendarului viitorului an școlar.
Un ordin al ministrului Educației din 5 februarie stabilește că anul școlar viitor începe pentru cadrele didactice pe 1 septembrie 2021, iar pentru elevi pe 13 septembrie și se încheie pe 11 iunie 2022, fiind împărțit în două semestre, cu 14, respectiv 20 de săptămâni de cursuri.
Duminică, ministrul Educației a scris, într-un mesaj postat pe Facebook, că anul școlar 2021-2022 ar putea fi extins, în sensul începerii cursurilor înainte de 13 septembrie sau a prelungirii finalului de an școlar, cu condiția ca toate asociațiile de părinți și de elevi, dar și sindicatele cadrelor didactice să fie de acord cu aceste schimbări. Precizările vin în urma apelului transmis recent de unele asociații ale elevilor.
”Dacă și numai dacă principalii parteneri de dialog social ai Ministerului Educației (FSLI, Federația Spiru Haret, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți) ajung la un consens și revin în mod unanim asupra calendarului aprobat în urma consultărilor de la începutul anului 2021, Ministerul Educației are deplina disponibilitate de a reveni asupra calendarului, în sensul extinderii perioadei de cursuri încă din anul școlar 2021 – 2022, atrăgând, însă, atenția asupra deficitului de predictibilitate generat de această eventuală revenire”, a precizat Sorin Cîmpeanu.
Unul dintre argumentele pentru un an școlar mai lung ar fi, susține ministrul, recuperarea pierderilor în predare din perioada școlii online.
Sorin Cîmpeanu mai spune că și dacă nu va fi acceptată prelungirea anului școlar din septembrie 2021, va propune extinderea perioadei de cursuri începând din anul școlar 2022-2023.
Deciziile vor fi luate, spune ministrul, în urma unor consultări cu reprezentanții profesorilor, elevilor și părinților, la care nu va fi exclusă nicio variantă cerută de aceștia, inclusiv revenirea la trimestre, în locul structurii actuale cu semestre.
Ideea începerii anului școlar din 1 septembrie nu este nouă, ea fiind avansată și de unii dintre predecesorii lui Sorin Cîmpeanu la Ministerul Educației.
Daniel Funeriu este unul dintre foștii miniștri care au susținut puternic un an școlar mai lung. El a reafirmat recent ideea ca anul școlar să înceapă pe 1 septembrie și să se încheie în 31 iulie.
În urmă cu câteva zile, asociații ale elevilor și alte organizații din educație au trimis Guvernului, Parlamentului, președintelui și șefilor de partide parlamentare un apel prin care cer începerea anului școlar 2021-2022 pe 1 septembrie și mai multe zile de școală.
Organizațiile semnatare vor ca “România să nu mai aibă cel mai comprimat an școlar din Uniunea Europeană” și decizia ministrului Educației pentru vacanța de o lună, de la începutul lunii aprilie până după Paștele ortodox, în mai, ”scoate la iveală una dintre marile probleme ale sistemului de învățământ: în România, dreptul la educație s-a transformat într-un drept la vacanță”.
Semnatarii apelului mai vor ca anul şcolar să fie structurat pe trimestre, în loc de semestre, să se păstreze vacanțele de Crăciun și de Paşte, dar vacanţa de vară să fie mai scurtă.
Federația Națională a Asociațiilor de Părinți a susținut, inițial, propunerile de modificare a noului an şcolar, dar s-a răzgândit, un argument fiind că lipsa aerului condiționat din școli va îngreuna desfășurarea orelor în zilele cu temperaturi crescute din lunile de vară.
În plus, dacă anul şcolar ar începe la 1 septembrie, multe familii nu ar putea să beneficieze de programul „Litoralul pentru toţi”.
Potrivit unui raport al experților europeni, România este printre țările cu cele mai puține zile de școală, cu aproximativ 165 de zile, la polul opus fiind Danemarca și Italia, cu 200 de zile de școală.
În ultimii zece ani, elevii români au avut între 34 și 36 de săptămâni de cursuri.
Anul școlar este structura pe semestre din 1998, măsura fiind decisă în mandatul ministrului Andrei Marga.
Elevii sunt din 2 aprilie până în 4 mai în vacanță prelungită de primăvară, decizia fiind luată de Ministerul Educației, la propunerea Ministerului Sănătății, în urma creșterii numărului cazurilor de COVID-19.
Excepție fac elevii din clasele a VIII-a, a XII-a și a XIII-a, care de luni 12 aprilie vor face școală online, urmând să intre din nou în vacanță din 30 aprilie până în 9 mai.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea joi că un trend epidemiologic descendent este esențial pentru ca elevii să revină la școală cu prezență fizică. El preciza că testarea copiilor și vaccinarea profesorilor reprezintă condiții favorizante pentru acest scenariu.