Prima pagină » Social » 1 DECEMBRIE. Comuna din România care arată mai bine decât majoritatea orașelor. Povestea de succes a primarului care a eliminat birocrația și a aplicat filosofia ”vreau o țară ca afară” (EXCLUSIV)

1 DECEMBRIE. Comuna din România care arată mai bine decât majoritatea orașelor. Povestea de succes a primarului care a eliminat birocrația și a aplicat filosofia ”vreau o țară ca afară” (EXCLUSIV)

Gheorghe Damian este primarul pe care orice cetățean din România și l-ar dori. Administrează de 20 de ani comuna Ciugud din judeţul Alba, unde aproape de fiecare dată a fost ales cu peste 80% din voturile cetăţenilor. A ajuns primar la doar 32 de ani. Deși nu avea deloc experiență în administrația publică locală a crezut cu încăpățânare în normalitate și schimbare. 

Cu toate că, conceptul de calitate a vieții nu îi preocupă  foarte mult pe aleșii locali din România, Gheorghe Damian a transformat această idee într-o realitate. Într-un interviu de 1 Decembrie pentru GÂNDUL.RO, Gheorghe Damian povestește cum a reușit să pună pe picioare o primărie care servește despre exemplu administrativ pentru orice minister, orice autoritate publică centrală. Comuna Ciugud este o comunitate închegată în jurul conceptului de ”Smart Village”, iar locuitorii acestei comune se bucură de servicii publice digitalizate, aplicații și softuri inteligente, precum și de prima școală „inteligentă” din mediul rural.

Reporter: Administrați de 20 de ani comuna Ciugud din județul Alba, cum ați reușit să ajungeți primar și să schimbați mentalitatea comunității?

Gheorghe Daminia: Sunt născut la țară, în comuna Daia Română, din județul Alba, iar educația pe care am primit-o de la părinții și bunici m-a făcut să iubesc satul românesc, tradițiile, valorile simple, dar autentice de la țară. Aceasta este bogăția noastră cea mai de preț, dar de care nu suntem pe deplin conștienți, nu știm să o păstrăm și să o valorificăm. Un popor care nu își respectă rădăcinile este un popor fără viitor. Iar rădăcinile noastre ale tuturor se trag din satul românesc. Dacă nu credeți vă rog să faceți un mic exercițiu de imaginație și să vă gândiți că fiecare dintre noi are în arborele său genealogic un părinte, un bunic sau un străbunic „de la țară”. De la țară ne tragem cu toții rădăcinile și seva, iar mulți dintre noi ne amintim cu nostalgie de copilăria minunată de la sat, de obiceiurile autentice, de portul popular sau de cântecele învățate de la bătrâni. Nu ar trebui să ne negăm această origine atât de frumoasă, ci din contră ar trebui să fim mândri.

Gheorghe Damian: ”M-am încăpățânat să rămân la Ciugud pentru că iubesc satul românesc”

Am ajuns în Ciugud în 1992 prin căsătorie. Așa cum se spune în Ardeal, am trecut dealul la o fată frumoasă de care m-am îndrăgostit și am rămas aici, în comuna vecină. La început soția mea dorea să ne mutăm la oraș, să fim și noi „orășeni” pentru a avea utilități, drumuri asfaltate, școală pentru fetița noastră. Eu m-am încăpățânat să rămân la Ciugud pentru că iubesc satul românesc și am visat mereu ca acesta să poată să renască prin implicarea fiecăruia dintre noi. Am făcut un pariu cu mine și cu familia mea că voi face tot ce stă în puterea mea să mă implic să schimb satul românesc și să arăt că și „la țară poate fi ca afară”.

România este o țară preponderent rurală și 86 % din teritoriul României este mediu rural, iar aproape 45 % din populație locuiește la sat. Din păcate în fiecare an 9 sate românești dispar din punct de vedere statistic și oamenii fug de la sat la oraș pentru o viață mai bun.După Revoluție am rămas să locuiesc la sat, în comuna natală a soției, iar în 2000 mai rămăsesem doar câteva familii tinere în Ciugud.

”Aveam doar 32 de ani când am ajuns primar”

Nu aveam străzi asfaltate, nu aveam canalizare, rețeaua de apă era improvizată și realizată privat, practic nu aveam nimic care să ne ofere un trai decent și să nu ne împingă să fugim spre oraș. De Sărbătorile de Iarnă, în anul 2000, am avut prima mare încercare pentru noi cele câteva familii tinere care ne încăpățânam să rămânem în Ciugud. În prag de sărbători am rămas fără apă. Atunci a fost momentul în care am decis că trebuie să facem cu toții ceva și ne-am mobilizat reușind în câteva zile să rezolvăm singuri avaria.Din păcate primăria nu ne-a ajutat atunci nici să trimitem un fax care trebuia să ajungă la compania de apă. După acest moment cu toții ne-am dat seama că dacă vrem să schimbăm ceva trebuie să ne implicăm, să nu mai stăm în tribună să scandăm, ci să intrăm în teren. Am decis să candidez sprijinit de acel mic grup de oameni care, în ciuda vieții de la sat, continuau să viseze. A fost greu și am plecat la luptă ca fiind candidatul cu cele mai mici șanse și Dumnezeu m-a ajutat să câștig încrederea oamenilor din comuna mea. Aveam doar 32 de ani când am ajuns primar și nu aveam nici cea mai mică experiență în administrația publică locală. Până atunci lucrasem în medicina de urgență dar cred că m-a ajutat faptul că am crezut că pot schimba „România lui nu se poate”, că pot schimba imaginea satului românesc.

Reporter: Ce puteţi să îmi spuneţi despre Ciugud și oamenii de aici?

Gheorghe Damian: Cred că în orice meserie este important să iubim ceea ce facem, să o facem cu dedicare, cu pasiune și să punem mereu câte un strop de suflet.Despre Ciugud presa spune uneori „Ciugud to be true”, adică este prea frumos să fie adevărat în statul românesc. Ni s-a spus alteori „orașul de la țară” și că suntem o comună cu adevărat europeană. Noi spunem mereu că nu este nimic deosebit la Ciugud ci totul este normal, iar aceasta este normalitatea pe care ar trebui să o întâlnești în fiecare sat din România. Eu, primarul și cetățeanul Gheorghe Damian, asta îmi doresc…îmi doresc ca satul românesc să aibă trecut, prezent dar mai ales viitor.

Foto: Echipa Primăriei Ciugud

Reporter: O poveste de succes în comuna Ciugud sunt fondurile europene. Cum aţi început să le atrageți şi care sunt cele mai importante proiecte?

Gheorghe Damian: Am vorbit și voi încerca să vorbesc mereu despre cât de importante au fost fondurile europene pentru Ciugud. Banii europeni se văd, aproape la orice pas, în satele Ciugudului și nu cred că aș putea să îmi imaginez unde ar fi fost comuna noastră dacă nu erau finanțările europene. În spatele acestor proiecte sunt însă OAMENI…specialiștii administrației locale care au gândit și scris proiectele și cetățenii care au îndrăznit să creadă în dezvoltarea europeană a Ciugudului. Dar vă repet ce vă spuneam și anterior: la Ciugud este normalitatea care ar trebui să existe în orice sat din România. Drumuri asfaltate, electricitate, apă, canalizare nu ar mai trebui să reprezinte lucruri la care visăm ci lucruri obișnuite pentru o viață decentă în orice localitate rurală.

La Ciugud am învățat și că oamenii sunt adevărata valoare. Doar într-o echipă poți realiza proiectele pe care ți le propui. De aceea muncim împreună, învățăm unii de la alții, ne recunoaștem greșelile și le îndreptăm, gândim proiecte alături de comunitate…la Ciugud suntem mai mult decât o echipă. Suntem o FAMILIE! Cred că în tot ceea ce faci este important să ai viziune, să faci lucrurile cu profesionalism, să muncești cu dedicare și să ai curaj și încredere că nu există „nu pot”.

Psste 30 de milioane de euro fonduri europene 

Când am ajuns în primărie am găsit un adevărat haos. Era în anul 2000 și nu exist nici măcar un calculator, iar adresele se redactau la mașina de scris. Acum, în 2020, Ciugudul este una dintre cele mai importante comunități „Smart Village” din România cu servicii publice digitalizate, aplicații și softuri inteligente.

Prima măsură luată a fost ca toți angajații primăriei să învețe într-un timp scurt să lucreze pe calculator și, după ce am obținut primele calculatoare din donații, au susținut o testare. Cei care nu au reușit să țină pasul cu noile cerințe, au plecat singuri din primărie. Primăria avea în 2000 venituri totale de aproximativ 15.000 de euro și datorii care se ridicau la aproape 100.000 de euro.În prezent Ciugud a ajuns la peste 30 de milioane de euro fonduri europene absorbite, ceea ce înseamnă aproape 10.000 de euro pe cap de locuitor.

Reporter: În pandemie, foarte mulți copii din mediul rural nu au avut acces la educația online. La Ciugud ați arătat că școala poate avea viitor și la sat. Cum ați dezvoltat „smart” school și care sunt principalele proiecte?

Gheorghe Damian: La Ciugud ne-am încăpățânat să credem că școala poate avea un viitor și la sat, că nu trebuie să fugim cu toții la oraș pentru a primi o educație aleasă și că putem crește mari în comunitățile noastre de „la țară”. Mă bucură faptul că numeroși oameni au crezut în ideea noastră și au visat alături de noi astfel încât am reușit să construimprima școală inteligentă  din mediul rural, o școală care va pregăti viitorii cetățeni inteligenți ai comunității noastre.

Viitorul înseamnă să învățăm să folosim tehnologia pentru a aduce copiii spre educație.„Școala inteligentă” se dorește un concept național menit să demonstreze că tehnologia poate fi soluția prin care educația în mediul rural se poate dezvolta și copiii pot fi atrași spre procesul de învățare folosind soluții inovatoare și inedite. Într-o perioadă în care populația migrează masiv spre oraș trebuie implementate urgent măsuri pentru creșterea calității și atractivității învățământului la sat deoarece dispariția școlii din mediul rural înseamnă automat reducerea accesului la educație pentru o importantă categorie de copii din aceste zone rurale, copii care provin din familii fără posibilități economice pentru a le susține educația în zonele urbane. Școala inteligentă are scopul de a stimula educația, de a crește rezultate școlare ale elevilor dar și de a reduce abandonul școlar.

Reporter: În România, foarte multe primării se confruntă cu o birocrație anevoioasă. Cum ați eliminat acest aspect la Ciugud?

Gheorghe Damian: Birocrația nu ajută nicio instituție publică din România și, din păcate, creează o falie greu de depășit între funcționarul public și cetățean. La Ciugud, am încercat să îi conving pe colegii mei din primărie să se pună în locul cetățeanului și să încerce să înțeleagă de ce este important să eliminăm birocrația. În 2010, am început să lucrăm la eliminarea birocrației prin digitalizare și credem că am ajuns destul de departe din acest punct de vedere. Digitalizarea ne permite să interacționăm mai ușor cu cetățeanul, dar și să ne optimizăm activitatea primăriei, în contextul în care echipa noastră este foarte mică.

Ne bucură faptul că eforturile noastre sunt recunoscute și la nivel național, iar recent Comuna Ciugud a fost premiată pentru proiectele de digitalizare implementate, în cadrul Galei Dezvoltării Durabile, eveniment național organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României. Premiul obținut ne onorează, dar în același timp ne responsabilizează să continuăm munca pentru digitalizarea totală a administrației publice locale. Satul românesc are nevoie de digitalizare și ne bucură faptul că Guvernul României a decis în acest an să dezvolte conceptul „smart village” folosind, ca studiu de caz, comuna Ciugud.

Reporter: Ce înseamnă de fapt „Smart Village”?

 Gheorghe Damia: În prezent, Ciugudul este promotor național al conceptului „smart village” implementând numeroase soluții inovatoare pentru a fi mai aproape de cetățean. „Smart Village” înseamnă o comunitate rurală care se dezvoltă folosind inteligent resursele locale și soluții tehnologice inovatoare, dar păstrând identitatea rurală. Ciugudul a implementat deja mai multe soluții „smart” în comunitate pentru reducerea costurilor administrative, pentru a fi mai aproape de cetățean sau pentru a proteja mediul înconjurător. Astfel, comuna este prima din România care are automate de plată pentru taxe și impozite locale montate în fiecare sat, oferă cetățenilor aplicații și o platformă smart cu servicii publice digitale. De asemenea, comuna a introdus iluminat inteligent și un sistem inteligent de supraveghere video pentru prevenirea faptelor antisociale, folosește un autoturism electric în activitatea curentă sau își asigură electricitatea cu ajutorul unei microcentrale eoliene și cu sistemele inteligente de panouri fotovoltaice.

Ciugud este localitatea din România care are cele mai multe stații gratuite de încărcare pentru autoturismele electrice (un punct de încărcare la 1000 de locuitori).Unul dintre cele mai importante proiecte implementate de comuna Ciugud este „Ciugud Smart School”, proiect prin care, în anul 2019, a înființat prima „școală inteligentă” din mediul rural din România. Proiectul a devenit un exemplu național fiind intens promovat de mass-media și devenind totodată un model de bune practici în documentele de lucru ale Ministerului Educației și Cercetării. În acest context s-a născut programul de mentorat al Școlii Gimnaziale Ciugud prin care zeci de comunități rurale din întreaga țară sunt susținute cu informații pentru a-și implementa soluții tehnologice care să permită e-educația.„Școala inteligentă” a devenit astfel un concept național menit să demonstreze că tehnologia poate fi soluția prin care educația se poate dezvolta în mediul rural și copiii pot fi atrași spre procesul de învățare folosind soluții tehnologice inovatoare și inedite.

Foto: Ciugud Smart School

 Reporter: Cum i-a impactat pandemia pe locuitorii din Ciugud? Cum funcționează primăria în pandemie și cât de important a fost procesul de digitalizare în aceste vremuri?

Gheorghe Damian: Pandemia ne-a afectat și pe noi și chiar ne-am aflat pentru 14 zile în carantină din cauza incidenței ridicate a cazurilor de COVID-19. Noi am încercat să ne facem propriul plan local de răspuns la pandemie, un plan care cuprinde măsuri importante privind activitatea și viața comunității. În centrul măsurilor de sprijinire a cetățenilor s-a regăsit digitalizarea serviciilor publice și respectiv digitalizarea educației. Digitalizarea nu este un moft, ci o responsabilitate pe care o avem toți cei care lucrăm în administrația locală sau centrală. Cetățeanul are dreptul la servicii digitale, iar pandemia ne-a demonstrat cât de importante sunt pentru orice instituție din România. Sper că situația actuală a reprezentat pentru toți decidenții un semnal de alarmă că România trebuie să devină smart, iar acest lucru trebuie făcut prin armonizarea legislației, eliminarea birocrației și prin investiții în soluții de digitalizare și în pregătirea funcționarilor pentru a ști să le folosească. În prezent locuitorii din Ciugud au la dispoziție o aplicație mobilă pentru sesizarea problemelor, o platformă cu servicii publice digitalizate, iar producătorii agricoli locali au propria platformă de prezentare și vânzare on-line: Aprozarul Virtual.

Astfel www.aprozarulvirtual.ro este o platformă on-line care are ca scop promovarea ofertei producătorilor locali și a produselor acestora, curate, proaspete și 100% românești. Credem că, în aceste vremuri grele, trebuie să ne gândim, mai mult ca oricând, și la micul producător de la sat, care din produsele obținute cu sudoare și multă trudă își asigură traiul zilnic. Oamenii acești demni și harnici nu strigă după ajutor, nu se plâng, ci continuă să muncească, cu fața arsă de soare și cu mâinile brăzdate de trudă, în speranța că noi, consumatorii, vom alege să punem pe masă produsele lor.

Aprozarul Virtual este realizat de un coleg și un tânăr informatician, fără bani public, însă cu multe ore de muncă în spate. Deoarece inițiativa a avut succes am pus-o la dispoziția tuturor colegilor din țară, dacă doresc să o folosească gratuit pentru a-și face propriile piețe virtuale.

Reporter: Iubiți România? Vă simțiți mândru că sunteți român?

 Gheorghe Damian: Faptul că sunt român este poate cel mai important lucru care mă definește ca om. Îmi iubesc țara, îmi iubesc neamul, îmi iubesc comunitatea. Iubirea de neam ar trebui să fie factorul determinant în ceea ce facem și nu ar trebui să ne fie rușine că suntem români și să spunem acest lucru de fiecare dată când avem ocazia să vorbim despre România. România este în ADN fiecăruia dintre noi, este locul de unde ne tragem seva și locul unde aș vrea să trăiesc mereu.

”România este în ADN-ul fiecăruia dintre noi”

Un popor care nu își respectă rădăcinile este un popor fără viitor. Iar rădăcinile noastre ale tuturor se trag din satul românesc. Dacă nu credeți vă rog să faceți un mic exercițiu de imaginație și să vă gândiți că fiecare dintre noi are în arborele său genealogic un părinte, un bunic sau un străbunic „de la țară”. De la țară ne tragem cu toții rădăcinile și seva, iar mulți dintre noi ne amintim cu nostalgie de copilăria minunată de la sat, de obiceiurile autentice, de portul popular sau de cântecele învățate de la bătrâni. La Ciugud am demonstrat mereu faptul că, deși suntem comuna care luptă pentru valorile europene, NU UITĂM tradițiile, obiceiurile, portul și cântul strămoșesc. Sunt zestrea cea mai de preț a neamului nostru românesc. Avem obligația să o păstrăm și să o predăm mai departe copiilor noștri învățându-i de ce trebuie să ne respectăm tradițiile și să ne iubim satul românesc. În concluzie România este în ADN-ul fiecăruia dintre noi, este locul de unde ne tragem seva și locul de unde eu nu aș pleca niciodată.

Foto: Primarul Gheorghe Damian împreună cu copiii din comuna Ciugud (fotografie de 1 Decembrie anul trecut)

 

Reporter: Este Ziua Națională a României, ce mesaj le transmite românilor primarul din Ciugud, o comunitate care a demonstrat că există România lui „se poate”?

Gheorghe Damian: De Ziua României nu vreau să vă vorbesc despre trecut, ci despre viitor. În fiecare an, de 1 Decembrie, vorbim atât de mult despre trecut, despre faptele înaintașilor noștri, dar prea puțin despre ceea facem noi să ne ridicăm la nivelul așteptărilor și să continuăm construirea viitorului pe care și l-au dorit. Dragostea pentru România nu trebuie să o arăți doar o dată pe an, ci în fiecare zi. România o porți în inimă și în suflet mereu, oriunde ai fi…iar dacă o iubești cu adevărat, o cinstești prin ceea ce faci.La Ciugud, noi cinstim România cu respect pentru trecut, dar muncind pentru a crea un viitor frumos. Poate de aici ar trebui să începem cu toții, indiferent ce funcție ocupăm vremelnic. Când este vorba de România ar trebui să uităm de disputele și interesele politice și să ne amintim că tot ceea ce facem noi, astăzi, va influența viitorul copiilor noștri. Ei au dreptul să crească frumos, într-o România frumoasă.Așa că vă rog să îmi permiteți să spun: La mulți ani, România! Să crești frumos!

Este absolventă a Facultății de Litere-Limbi și Literaturi Străine din București. Are un masterat în domeniul jurnalismului și cel al comunicării obținut în urma studiilor urmate la FJSC și ... vezi toate articolele