În vederea restabilirii dreptului la educație al celor care, în lipsa unei tablete și/sau a accesului la internet, au fost lăsați în afara școlii online, 4.000 de copii au început deja școala, de la 1 iulie, în clasele special organizate de organizația „Salvați Copiii România”.
De-a lungul celor șase săptămâni de învățare, copiii au fost în siguranță, normele sanitare au fost respectate, iar pedagogii s-au concentrat pe recuperarea educațională și suportul psiho-emoțional.
Potrivit unui amplu documentar transmis GÂNDUL.RO, experții sursei citate au asigurat recuperarea decalajelor cauzate de lipsa accesului sau de accesul redus/slab calitativ la clasele desfășurate online în perioada restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19.
În acest context, aceștia au organizat 100 de grupe pentru programul „Școală după școală”, unde au fost integrați copiii de vârstă școlară din comunități/familii vulnerabile care au fost marginalizați suplimentar în cele trei luni de carantină.
De asemenea, au fost operaționalizate 27 de grupe pentru „Grădinița estivală”, unde au fost integrați copiii din ciclul preșcolar, care au fost scoși în afara oricărui program educațional la care copiii din medii sociale stabile au avut acces garantat, cu prioritate cei care urmează să frecventeze clasa pregătitoare în noul an școlar.
Activitățile s-au desfășurat în școli din București, Constanța, Craiova, Iași, Lupeni, Mangalia, Negrești, Petrila, Reșița, Suceava, Timișoara, Târgu Mureș și Târgoviște.
Douăzeci de grupe au fost deschise și în mediul rural, în localitățile Prejmer și Viștea de jos, din județul Brașov și în localitățile Bahnea și Idiciu, din județul Mureș.
În total, 150 de cadre didactice, psihologi și asistenți sociali ai organizației sunt implicați în organizarea și susținerea activităților de vară.
Toate grupele au urmat o metodologie strictă, astfel încât atât copiii, cât și cadrele didactice să fie în siguranță. Activitățile s-au desfășurat cu asigurarea distanței sociale, atât în interior, cât și în exterior.
Grupele au avut între 5 și 10 copii, pentru o perioadă de maxim trei ore/zi la școală (în interiorul școlii sau în aer liber). Cei 4.000 de copii au fost organizați în serii alternative pe parcursul fiecărei săptămâni din perioada verii.
În urmă cu peste două luni și jumătate, în contextul Semestrului European, Executivul de la Bruxelles atrăgea atenția României cu privire la unele provocări ale sistemului de educație, cum ar fi echitatea, caracterul incluziv, respectiv nevoia de a stabili un mecanism care să abordeze părăsirea timpurie a școlii.
„Din cauza infrastructurii digitale inadecvate, a materialelor didactice necorespunzătoare și a competențelor digitale insuficiente, trecerea la învățământul la distanță, necesară în contextul epidemiei de COVID-19, creează probleme pentru instituțiile de învățământ și formare, pentru cadrele didactice și pentru elevi, în special pentru elevii defavorizați și pentru romi”, subliniau experții Comisiei Europene.
Ca urmare, activitățile de educație au inclus, în principal, pregătire școlară remedială în vederea depășirii carențelor educaționale din cauza neparticipării școlare, respectiv educație pentru sănătate, respectarea normelor de igienă, mai ales în contextul cauzat de pandemie COVID-19.
De asemenea, activitățile de educație remedială au mai inclus TIC – instruirea copiilor în utilizarea tehnologiei moderne, educația nonformală, învățare prin joc și, împreună cu parteneri abilitați, derularea de experimente științifice, educație financiară etc, precum și ieșirile în aer liber, mici drumeții, dezvoltarea relațiilor interpersonale și socializare.
„Salvați Copiii România a deschis școlile, imediat ce a fost posibil și am demonstrat că se poate să garantezi accesul real la educație pentru toți copiii și, în același timp, să le protejezi sănătatea. E nevoie de voință politică, de finanțare adecvată și de o radiografiere eficientă a sistemului, pentru ca școala să se redeschidă în 14 septembrie în condiții optime”, a explicat urgența recuperării educaționale în cazul copiilor vulnerabili, Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
La finalului lunii aprilie 2020, Organizația Salvați Copiii efectua o analiză asupra unui eșantion de peste 500 de gospodării selectate din rândul beneficiarilor săi. Rezultatele ridicau serioase semne de alarmă cu privire la impactul pe care l-a avut criza declanșată de COVID 19 asupra copiilor care se aflau și anterior acestei conjuncturi în situații de risc (fiind în risc de abandon școlar, confruntându-se cu sărăcia sau crescând departe de părinții plecați la muncă în străinătate).
Conform statisticilor obținute de sursa citată, la nivelul celor 891 de copii școlari din familiile cuprinse în eșantion, 162 au avut lecții online la toate materiile și 351 la unele materii, ceea ce înseamnă că 378 (42,42%) de copii nu au avut acces la educație online, ci doar la alte intervenții de educație la distanță, la sprijin educațional din afara școlii sau au fost complet privați de educație.
Aceleași date ale sursei amintite mai sus spun că 9 din 10 persoane spun că au în gospodărie acces la internet. Totuși, majoritatea acestora navighează online folosind telefonul mobil, ceea ce face dificilă utilizarea internetului în contexte educaționale. Analizând situația celor 891 de copii școlari din familiile cuprinse în eșantion, s-a putut observa că 89 nu au acces la internet, 541 au acces la internet acasă doar prin telefoane mobile și doar 261 au acces la internet și de pe desktop, laptop sau tablete.
Doar 1 din 10 familii spune că reușește să își ajute suficient toți copiii pentru a continua să învețe în această perioadă.
Organizația solicită autorităților relevante, atât din domeniul educației, cât și al sănătății, să elaboreze un ghid comprehensiv care să ajute școlile să decidă asupra soluțiilor optime de începere a anului școlar în funcție de mai mulți factori, dincolo de contextul local al incidenței și transmiterii COVID 19: spațiile disponibile și gradul de aglomerație al școlii, distanța parcursă și modul în care elevii și cadrele didactice ajung la școală, condițiile igienice din unitățile de învățământ (accesul la apă și canalizare) etc.