A crescut numărul străinilor angajați în România. Cât câştigă muncitorii pakistanezi, nepalezi sau din Sri Lanka

În lipsa forței de muncă locale, mai ales în contrucții – angajatorii au făcut tot mai multe solicitări la adresa autorităților responsabile pentru a permite creșterea contingentului de lucrători străini, cu precădere necalificați, pe care îi pot angaja. Astfel, numărul celor ce pot fi angajați în România în 2022 s-a dublat față de 2021, când, de asemenea crescuse încă o dată, pe parcursul anului. Iar salariile pe care le primesc muncitorii care vin din Africa sau Asia sunt mai bune decât ce primesc în țările natale, în contextul în care posturile nu pot fi ocupate de români, care aleg să  meargă în vest pentru a-și mări veniturile.

Cu un deficit serios pe piața muncii, angajatorii români recrutează lucrători din Afria și Asia pentru a-și ține pe linia de plutire afacerile, fie ele din domeniul construcțiilor de clădiri, de drumuri, transporturi rutiere, în restaurante, hoteluri sau panificație. Pot face asta doar dacă fac dovada nu au putut angaja lucrători autohtoni, așa cum arată documentele oficiale, pe care s-a bazat Guvernul atunci când a permis dublarea numărului de străini, la 100.000, ce pot fi angajați în România.

De ce sunt angajați străini în România

Decizia a fost luată la finalul lunii ianuarie, la propunerea Ministerului Muncii, care detalia evoluțiile îngijorătoare de pe piață. Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă aprobat pentru 2022 a fost stabilit la 100.000, după ce pentru anul 2021, a fost stabilit inițial un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, suplimentat ulterior la 50.000, printr-o nouă hotărâre de Guvern.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Decizia a venit după ce, potrivit datelor înregistrate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că, în perioada ianuarie – august 2021, 264.983 de locuri de muncă erau vacante, 50.924 dintre acestea fiind declarate neocupate în mod repetat de angajatori.

Conform datelor comunicate de Inspecția Muncii, numărul de contracte de muncă nou înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene sau state membre ale Spațiului Economic European, respectiv ai Confederației Elvețiene, în perioada 1 ianuarie 12 octombrie 2021a fost de 36.265, în timp ce numărul de  astfel de contracte de muncă nou înregistrate în anul 2020 a fost de 25.683 iar în anul 2019 de 28.954.

Meseriile cele mai „descoperite”

Ceea ce au observat autoritățile a fost că pe parcursul anului trecut a crescut substanțial numărul de adeverințe solicitate de angajatori agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă pentru obținerea avizului eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea încadrării în muncă a străinilor pe teritoriul României.

Astfel, în perioada ianuarie – august a anului trecut, 6.518 de firme au solicitat eliberarea de adeverinţe pentru 83.338 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă pe piața muncii din România, față de 4.135 firme care au solicitat același lucru pentru 49.200 de locuri de muncă disponibile, în aceeași perioadă a lui 2020.

Conform notei de fundamentare a actului normativ, principalele domenii de activitate conform clasificării activităților din economia națională CAEN pentru care s-au eliberat adeverințe în vederea ocupării locurilor de muncă vacante ce nu au putut fi ocupate deoarece nu a existat forță de muncă disponibilă, în perioada ianuarie – august 2021 au fost:

• lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – 22.812;
• restaurante – 5.324;
• lucrări de construcții a altor proiecte inginerești n.c.a. – 3.887;
• activități de contractare, pe baze temporare,a personalului – 3.505;
• transporturi rutiere de mărfuri – 2.408;
• activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă – 2.376;
• lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor – 1.919;
• hoteluri și alte facilități de cazare similare – 1.772;
• întreținerea și repararea autovehiculelor – 1.651;
• fabricarea păinii, fabricarea prăjiturilor și a – 1.282.

Principalele ocupații (conform Cod COR) pentru care s-au eliberat adeverințe în perioada ianuarie – august 2020:

• muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet – 9.935;
• muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții – 5.113;
• manipulant mărfuri – 3.162;
• ajutor bucătar – 2.857;
• fierar betonist – 2.702;
• lucrător bucătărie (spălător vase mari) – 2.698;
• zidar rosar – tencuitor – 2. 420;
• dulgher (exclusiv restaurator) – 2.247.

Unde lucrează străinii

Conducerea unui restaurant din Oradea are în bucătărie, de şase luni, cetățeni din Nepal și Sri Lanka, care sunt foarte bucuroși de condițiile de aici, atât de bucuroși încât vor să își aducă și familiile să locuiască în România, după cum relatează Antena 3. În alt județ, Gorj, centura oraşului este construită de indieni, care de asemenea sunt mulțumiți de pachetul salarial oferit de compania la care lucrează, la fel și un bărbat din Sri Lanka, angajat barman în Capitală.

Despre lucrătorii străini, angajatorii spun că sunt mult mai productivi, vin în fiecare zi la munca, sunt dispuși să învețe, au răbdare și îndemânare în orice lucrare care implică finețe. Potrivit sursei citate, salariile lor variază: dacă un barman străin poate câștiga 3.000 de lei plus facilitați, iar un muncitor pe șantier poate ajunge la 2.500 lei net.

Legislația include prevederi privitoare la acoperirea chiriei. De exemplu, în cazul în care angajatorul intenționează să asigure, contra cost, condiții de cazare de natură să asigure un nivel de trai adecvat lucrătorului sezonier, cererea pentru eliberarea avizului de angajare trebuie să fie însoțită de un contract de închiriere care să facă dovada că străinul în cauză dobândește dreptul de folosință a unei locuințe pe teritoriul României pentru toată durata șederii preconizate, în schimbul plății unei chirii, al cărei cuantum nu este excesiv în raport cu salariul net prevăzut în oferta fermă de angajare și cu calitatea cazării, și care nu este reținută automat din salariu.

Salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în România în acest an este de 2.550 lei, astfel că netul ajunge la 1.524 de lei, dacă angajatul nu are nicio persoană în întreținere și crește în funcție de deducerile calculate pentru numărul celor aflați în grijă, până la 1.604 lei (4 sau mai multe persoane).

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele