Alianța Pacienților Cronici: „Românii sunt nevoiți să-și aducă medicamentele cu sacoșa din alte țări cu costuri mai mari”. Ce produse lipsesc din farmacii

Reprezentanții pacienților cronici din România reclamă, printr-o scrisoare deschisă recentă, lipsa unor medicamente importante pentru bolnavi în farmaciile din țară, ca urmare a politicilor publice din sănătate.

Actuala politică a medicamentului riscă viața paciențiilor din România, avertizează conducerea Alianței Pacienților Cronici din România (APCR), printr-o scrisoare deschisă. În documentul publicat recent, reprezentanții bolnavilor atrag atenția că în România sunt disponibile jumătate din medicamentele disponibile în celelalte țări europene, iar românii sunt nevoiți să-și aducă medicamentele cu sacoșa din alte țări cu costuri mai mari și fără compensare.

Lista medicamentelor greu de găsit în farmacii

„Contrar tuturor declarațiilor făcute de către miniștrii sănătății în ultimii ani, se retrag în continuare medicamente din țara noastră. Acest lucru se întâmplă pentru că avem cea mai mică alocare bugetară pentru sănătate, pentru că aplicăm politica prețului cel mai mic din Uniunea Europeană, pentru că aplicăm o taxă suplimentară  pentru medicamente (taxa clawback) care este de peste 20% din prețul de vânzare al medicamentelor și mai ales pentru că nu facem o reformă reală a sistemului medical”, se arată în documentul citat.

Astfel, anunță conducerea organizației, în ultimile luni, pacienții și medicii au transmis informații privind lipsa maimultor medicamente, respectiv:

• Vesanoid
• Cecenu
• Budenofalk
• Climen
• Cosentyx  injecții ( Hunedoara)
• Cyclo-Progynova
• Disulone
• Ercefurilul
• Euthyrox (sunt județe în care nu se găsește)
• Femoston
• Methotrexat 2,5 mg comprimate
• Micofenolat 500 mg
• Neotigason 10 mg
• Nitrofurantoina
• Novothyral
• Remicade
• Salofalk supozitoare și microclisme
• Verapamil 40 mg
• Anakinra
• Dexamethazona  – 1mg
• Eritromicina 250 mg flacon injectabil
• Prednison 20 mg
• Propanolol LP dw e 160
• Madopar HBS

Prin documentul citat, Cezar Irimia, președintele APCR, și Rozalina Lăpădatu, vicepreședintele asociaței, își exprimă odată deschiderea de a participa la orice initiativa de genul: dezbatere, grup de lucru care ar putea să producă soluții pentru rezolvarea crizei medicamentelor lipsă.

„Așteptăm, de mai mulți ani deja, ca decidenții din sănătate să aibă curajul să abordeze tema medicamentelor lipsă și să vină cu soluții reale de rezolvare a acestei crize de medicamente. Soluții care să nu includă: lista medicamentelor esențiale, media celor mai mici 3 prețuri din UE, importul prin procedura de nevoi speciale. Este clar că aceste măsuri nu au produs efectele scontate și nu au rezolvat criza medicamentelor lipsă, ba dimpotrivă au adâncit mai tare această criză care lasă mulți dintre pacienții români fără acces la tratamentele necesare, vitale”, se arată în documentul citat.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății au anunțat demararea unui proces amplu de analiză și consultare privind elaborarea unui noul model al Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum și a normelor de aplicare ale acestuia, a transmis, luni, CNAS, printr-un comunicat de presă.

CNAS a publicat pe site-ul instituției calendarul activităţilor aferente acestui proces și formularul-model pe care cei interesați pot să îl completeze și să îl transmită responsabililor. Asffel, într-o primă etapă, în perioada 13 iulie – 31 august 2021 vor fi colectate în format electronic propunerile de modificare a Contractului-cadru şi a normelor de aplicare ale acestuia. Pentru această etapă, CNAS a transmis invitaţii, pentru a contribui cu  propuneri, către toţi actorii din sistem interesaţi să participe la elaborarea noului model de Contract-cadru: colegii, patronate, sindicate, asociaţii profesionale şi patronale și asociaţii de pacienţi reprezentative la nivel naţional.

Românii așteaptă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente

Studiul anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) – Patients WAIT survey , realizat în parteneriat cu IQVIA, a arătat că, în Europa, pacienții pot aștepta  între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi în funcție de țară, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament. Raportul a fost dat publicității la finalul lunii mai de către reprezentanții Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM  – membră EFPIA).

Potrivit dosucmentului citat, țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

• Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Germania  a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia – 114, Slovenia – 78, Bulgaria – 57, iar Ungaria – 55. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre m edicamente nu sunt disponibile nici în sistem compensat, nici în cel privat.
• Potrivit datelor studiului, timpul de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 29 de luni (883 zile), în creștere față de raportul anterior, în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania – 120 de zile, Italia – 418, Bulgaria – 692).
• Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv față de inovație și o echipă subdimensionată care face față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice, se arată în documentul transmis de reprezentanții ARPIM, la finalul lunii mai.

În ceea ce privește ariile terapeutice, expicau producătorii, deși accesul la medicamentele oncologice pare să se îmbunătățească, accesul la medicamentele orfane continuă să varieze considerabil între statele membre ale UE, cu întârzieri mari și disponibilitate redusă în Europa Centrală și de Est.