Anchetă Salvați Copiii: Mai puțin de jumătate dintre părinții care muncesc în străinătate se întorc acasă de Sărbători. Doar 41% ar reveni definitiv în țară

Mai puțin de jumătate dintre copiii rămași singuri în țară (41%) se vor bucura de sărbători petrecute împreună cu părinții plecați la muncă în străinătate, care vor veni acasă de Crăciun, arată datele unei anchete sociologice derulate de Salvați Copiii România, în rândul persoanelor în grija cărora au rămas copiii, beneficiari ai programelor organizației.

• Peste 75.800 de copii sunt în grija rudelor sau a unui singur părinte, în țară, iar pe primul loc, cu aproape 10% din totalul acestora, se află judeul Suceava.
• Chiar dacă procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate, alături de părinți, este redus, de doar 7%, foarte mulți dintre părinții plecați, peste două treimi (41%) nu intenționează nici să se întoarcă definitiv în țară.
• Întrebați care ar fi motivele care i-ar face să revină acasă, ei au enumerat disponibilitatea locurilor de muncă, îmbunătățirea sistemului medical și climatul socio-politic stabil.

Pentru 40% dintre copiii rămași în țară, există certitudinea că părintele sau părinții plecați vor rămâne departe de casă de Crăciun, în vreme ce 41% dintre ei știu că își vor vedea părinții de Sărbători. Restul de 19% reprezintă cazuri în care părinții nu luaseră încă o decizie fermă legată de petrecerea sărbătorilor.

Datele analizate în anchetă au fost culese în luna decembrie 2021, pe un eșantion format din persoanele în grija cărora au rămas 855 de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate, beneficiari ai programelor Organizației Salvați Copiii.

Peste 75.800 de copii sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în țară, în urma migrației economice a părinților, arată statisticile oficiale , care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

Care sunt nevoile copiilor și ale părinților

Ancheta realizată de Salvați Copiii România a scos la iveală aspecte complexe ale vieții copiilor despărției de copii din cauza migrației.

Pe ce se cheltuiesc banii primiți de la părintele/părinții plecați:

Dintre destinațiile asociate cu nevoile copilului, cel mai frecvent indicată este reprezentată de alimente – 71% din cazuri, urmată de educație (rechizite, meditații, transport etc) – 60% din eșantion – și cheltuieli locative (chirie, utilități, rate pentru achiziția sau construcția locuinței) – 51%.

Nevoile legate de sănătate (medicamente, controale medicale, tratament sau terapii) sunt printre cele au fost indicate de 39% dintre respondenți, în timp ce cheltuielile care țin de accesul copiilor la recreere și activități de timp liber (jucării, tabere/excursii, hobby-uri, activități sportive, culturale sau artistice) apar în cazul a mai puțin de un sfert dintre copii (22%).

De asemenea, 26% dintre răspunsuri indică faptul că banii primiți sunt cheltuiți pentru alte destinații asociate nevoilor copilului, în timp ce, în 1 din 10 cazuri, sumele primite de la părinții plecați merg și spre alte destinații, neasociate nevoilor copiilor.

Intenția de a lua copilul în străinătate (emigrare definitivă):

În ceea ce privește perspectiva unei mutări definitive în străinătate, alături de părintele/părinții plecați, aceasta apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eșantion. Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă, diferența fiind reprezentată de situațiile în care părinții nu au luat încă o decizie în acest sens.

Deși procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate alături de părinți este redus (doar 7%), foarte mulți dintre părinții plecați nu intenționează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenție, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens.

Ce i-ar aduce pe părinți înapoi în țară, alături de copiii lor:

Potrivit datelor culese, dintre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de  întoarcere definitivă în țară, cel mai frecvent invocat ține de piața muncii (locuri de muncă, condiții de salarizare) – 39%, urmat de îmbunătățirea sistemului de sănătate (24%) și de ameliorarea climatului social general/vieții politice (20%).

Eventualele îmbunătățiri ale infrastructurii sau ale sistemului de educație par a avea o greutate mai redusă în influențarea deciziei părinților de a se întoarce definitiv în România (cu 17, respectiv 13 procente), arată rezultatele anchetei Salvați Copiii România.

Harta copiilor rămași singuri în țară

Potrivit datelor oficiale disponibile, cei mai mulți copii rămași singuri acasă sunt în județele:

1. Suceava – 7.216
2. Botoșani – 5.421
3. Iași – 4.448
4. Bacău – 3.569
5. Neamț – 3.527
6. Prahova- 3.515
7. Vaslui – 3.220
8. Galați – 2.879
9. Maramureș – 2.836
10. Constanța – 2833

Organizația Salvați Copiii a creat servicii sociale specializate adresate atât copiilor, cât și părinților lor și persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 9.800 de copii şi 6.850 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinți, au beneficiat până acum de servicii de intervenție directă, au transmis reprezentanții organizației.

Peste 124.000 de persoane, părinți, copii și specialiști, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinților îl are asupra copiilor rămași acasă, precum și cu privire la obligațiile ce le revin părinților la părăsirea țării.

De 31 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. La nivel global, peste 2,57 de milioane de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.