Aproape 60% dintre români spun că situația lor financiară s-a înrăutățit. Câți sunt optimiști cu privire la viitorul gospodăriei lor

Peste jumătate – 55,5% dintre români – se așteaptă ca situația financiară să li se înrăutățească în viitor, rezultă din Barometrul financiar trimestrial realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

Aproape 60% – 59,5% – dintre români declară că situația financiară li s-a înrăutățit față de anul trecut, iar principala cauză invocată este creșterea prețurilor la gaze și electricitate.

Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2022, comparativ cu luna septembrie 2021, a ajuns la 15,9%, în creștere față de valoare din lunile precedente, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Cea mai mare scumpire din România, așa cum o resimte mare parte din populație, este la gaze, unde majorarea este de 70,64% în luna septembrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2021. Unica ieftinire este la serviciile de telefonie, cu 1,16%, potrivit datelor INS. În ceea ce privește mărfurile alimentare, acest indicator a ajuns la 19,12% în acest interval, iar la categoria generală pește și produse din pește, creșterea este de 18,55% de la an la an.

Potrivit datelor barometrului, ponderea celor afectați financiar a crescut cu 10 puncte procentuale față de precedentele trimestre, de la o medie de 49,4% în primele două trimestre. Și perspectivele â sunt mai sumbre decât în prima jumătate a anului: 55,5% se așteaptă ca situația financiară să li se înrăutățească în viitor, față de 40,2% – media în prima jumătate a anului.

Întrebați despre cauze, prețurile la utilități (gaze, electricitate) au fost principalele elemente menționate care au dus la deteriorarea situației financiare – fiind menționate de 36,7% dintre respondenți, urmate de creșterea prețurilor la produsele alimentare – 33,2% dintre respondenți și creșterea prețurilor la carburanți – 20,6%.

Doar 9,4% dintre români s-au declarat afectați de creșterea dobânzilor, în condițiile în care 40,5% dintre respondenți au declarat că au cel puțin un credit, iar riscul devalorizării economiilor este menționat doar de 6,23% dintre respondenți.

Mai puțin speriați de război

Îngrijorările pentru perioada următoare sunt legate de evoluția prețurilor la utilități – gaze și electricitate –  pondere de 24,5%, urmate de creșterea prețurilor de consum (18,7%).

În topul îngrijorărilor, conflictul din Ucraina și pandemia au coborât, astfel că doar 8,83% dintre respondenți (vs 19,8% la valul din primul trimestru) au indicat războiul din Ucraina ca îngrijorare, în timp ce pandemia este motiv de îngrijorare doar pentru 6,06% dintre respondenți (vs 16,3% în T1).

Nu e de mirare că nivelul îngrijorărilor legate de creșterea prețurilor la utilități este ridicat, din moment ce aceste cheltuieli au o pondere ridicată în bugetul lunar al familiilor. În medie, cheltuielile cu locuința au o pondere de 35% în bugetul lunar al familiilor. Însă pentru 40% dintre respondenți, cheltuielile cu locuința reprezintă mai mult de 40% din bugetul lunar, iar pentru 13,7%  – o pondere de peste 60%, conform comunicatului CEC Bank.

Ratele la credite au o pondere de 27% în bugetul lunar al celor care s-au împrumutat (40,5% din totalul respondenților), iar gradul mediu de îndatorare se menține la un nivel confortabil. Cei care au contractat credite de consum în ultimii ani, au apelat preponderent la împrumuturi cu dobânda fixă și nu au fost afectați de creșterea dobânzilor. În schimb, la creditele pentru locuințe predomină dobânda variabilă, iar cei care au astfel de împrumuturi (21,9% dintre respondenți) sunt mult mai afectați de creșterea dobânzilor. 52,3% dintre respondenți au declarat că nu au întâmpinat dificultăți la plata ratelor în ultimele 6 luni.

Sondajul privind situația financiară a românilor a fost realizat online, de comparatorul bancar FinZoom.ro, la cererea CEC Bank, în luna octombrie, pe un eșantion de peste 1.250 de respondenți persoane fizice din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 58,6% dintre respondenți sunt salariați, 46,7% au declarat venituri între 2.500 lei și 5.000 de lei, iar aproape jumătate – 50,8% – sub 2.500 de lei lunar, 34,6% dintre cei chestionați  au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, 33,7% au studii superioare și 9,5% studii postuniversitare.