Asociații ale elevilor din România, petiție pentru ”Un Viitor Mai Bun”: ”Viziunea unei generații asupra direcției de azi a României”

În prag de alegeri parlamentare, Interact Cișmigiu, Districtul Interact 2241, Girl Up România – asociații ale unor elevi din România – au elaborat un document în care își exprimă îngrijorările și propunerile pentru următorii ani și pentru viitorii guvernanți. Însă, așa cum se știe, schimbarea nu poate veni de la sine, ci începe cu fiecare dintre noi. Iar elevii respectivelor asociații au nevoie de ajutor, aria lor de acțiune fiind una restrânsă.

Elevii au depistat probleme majore cu care se confruntă societatea, în prezent, și – în fața acestora – vin cu propuneri practice.

”Ca tineri, suntem frecvent dați la o parte din astfel de discuții, însă noi ne dorim să luăm parte la ele și considerăm că împreună putem realiza schimbarea necesară pentru a ne asigura un viitor stabil, care ne reflectă principiile și convingerile în cea mai bună versiune a lor.

Astfel, dorim să lansăm o serie de cerințe pe care le dorim satisfăcute de către viitorii guvernanți. Ce dorim noi să fie realizat în următorii ani reprezintă dorințele unei părți mari a tinerilor, care deja încearca sa promoveze mici schimbări ce pot ajuta, sub orice forma. Problemele pe care dorim să le abordăm sunt prea bine cunoscute, însă deja de prea mult timp au rămas ignorate nepăsări, injustiții și neglijențe. Deși nu avem așteptări mari, noi știm că suntem capabili să ne dezvoltăm mai mult decât ne impune strictul necesar, și tânjim către visul unei țări mai bune”, transmit reprezentanții asociațiilor de elevi.

Documentul redactat în vederea expunerii cerințelor, cât și mai multe informații asupra acestei inițiative se regăsesc AICI, iar petiția asociațiilor de elevi poate fi semnată AICI.

”Problemele pe care dorim să le abordăm sunt prea bine cunoscute, însă deja de prea mult timp au rămas ignorate nepăsări, injustiții și neglijențe”

Viitori guvernanți,

Alegerile parlamentare care se vor ține pe 6 decembrie 2020 reprezintă oportunitatea României de a se îndrepta pe un curs aliniat cu valorile pe care cu toții le împărtășim. Noi considerăm că împreună putem realiza schimbarea necesară pentru a ne asigura un viitor stabil, care ne reflectă principiile și convingerile în cea mai bună versiune a lor. Ca tineri, suntem frecvent dați la o parte din astfel de discuții, însă noi ne dorim să luăm parte la ele, iar în acest scop, ne-am unit forțele pentru a transmite viitorilor guvernanți ceea ce vrem să vedem în următorii ani.

Problemele pe care dorim să le abordăm sunt prea bine cunoscute, însă deja de prea mult timp au rămas ignorate nepăsări, injustiții și neglijențe. Deși nu avem așteptări mari, noi știm că suntem capabili să ne dezvoltăm mai mult decât ne impune strictul necesar, și tânjim către visul unei țări mai bune. Ceea ce dorim noi să vedem în următorii ani reprezintă dorințele unei părți mari a tinerilor, care deja încearcă sa promoveze mici schimbări ce pot ajuta, sub orice forma. De altfel, noi realizăm că abordarea acestor subiecte pornește de la cunoașterea situațiilor curente și propunerea unor îmbunătățiri cât mai tangibile, lucru pe care am încercat să îl facem în măsura abilităților noastre.

Dorim să ne păstrăm statutul de organizații apolitice, însă, asta nu ar trebui să reprezinte ignoranța față de scena politică. Tinerii sunt adesea stereotipizați ca fiind indiferenți în viața politică, însă, majoritatea tinerilor de astăzi sunt nu doar conștienți, ci chiar implicați, în situația politică internațională. Prin intermediul internetului, informația ajunge și mai rapid la oameni, exprimarea opiniilor în mod liber a devenit ceva ce aproape oricine poate să facă cu ușurință, și, în cazul adolescenților, a fi activ din punct de vedere politic a devenit ceva predominant, fie prin răspândirea anumitor informații pentru a atrage atenția la gravitatea situației, fie prin implicarea directă, prin donații și semnarea unor petiții. Este, însă, un fapt dezamăgitor că atâtea persoane pot să fie documentate pe probleme de natură internațională, și nu la fel de implicate în propria lor țară. Astfel, noi dorim să facem primul pas în a arăta cât de implicați sunt cu adevărat tinerii, sau, cât de implicați ne-am dori să fim, dacă ați încerca să ne ascultați, în viața politică a propriei noastre țări. Realizăm că ceea ce ne-am dori să vedem nu va veni într-un timp scurt, dar considerăm că este momentul să începem eforturile către această schimbare.

I. Drumul Către un Viitor Mai Drept

Inegalitățile din România nu sunt un secret. Oriunde ne-am uita, găsim exemple peste exemple de nedreptăți, fie ele la muncă, la școală, pe stradă, sau chiar și acasă. Trăim într-o lume atât de cufundată în inegalitate, încât nu mai vedem nimic greșit cu asta. E timpul ca acest lucru să se schimbe. Am creat o listă cu o parte din problemele extrem de prevalente și o lista punctuală cu ce considerăm că trebuie făcut pentru a le remedia. Drept urmare, astăzi facem primul pas.

Violența Sexuală

În România, 55% dintre oameni cred ca violul poate fi justificat. Drept urmare, subiectul violenței sexuale nu este luat în serios, chiar dacă 70% din agresori recidivează și 3 din 4 cazuri împotriva minorilor sunt judecate ca fiind acte consimțite. Pentru a trăi în siguranță, propunem ca:

• Instanțele să nu mai poată oferi pedepse cu suspendare pentru prădătorii sexuali;
• Agresorii de minori să nu mai poată presta muncă în folosul comunității în școli, centre educaționale sau biblioteci;
• Victimele să primească ajutorul de care au nevoie, cum ar fi mai multe ședințe de terapie

sau protecție față de agresor, iar personalul statului cu care interacționează sa fie antrenat pentru situațiile de acest tip.

Traficul de persoane

Traficul de persoane a avut 698 de victime identificate în anul 2019, 83,2% fiind femei și 46,8% minori. România este numărul 1 la nivelul U.E. ca țară sursă, dar și ca țară în care se întâmplă exploatarea. Oricine poate fi o victimă, lucru inacceptabil într-o țară modernă. Propunem:

• Finanțare sporită pentru ANITP din partea Ministerului Justiției în scopul serviciilor de protecție a victimelor;
• Continuarea susținerii programelor de informare și conștientizare în legătură cu traficul

de persoane.

Mediul educațional

De mai bine de zece ani, rata abandonului școlar în România a întrecut media Uniunii Europene. În anul 2019 a depășit cu aproximativ 5,8 procente, ajungând la 16,4%, față de 10,6% media UE. Rolurile de gen portretizează bărbatul ca principala sursă de venit, ducând la prioritizarea educației acestora și neglijarea educației fetelor. Violenta de gen la care sunt supuse fetele la școală sau pe parcursul navetei către scoala, cât și sarcinile timpurii, duc la întreruperea studiilor fetelor. Discriminarea împotriva minorităților etnice, sărăcia, precum și lipsa accesului la produse de igiena menstruala se adaugă acestor probleme. Pentru a încuraja continuarea studiile școlare, propunem:

• Introducerea în școli a programelor de informare cu privire la rolurile și violenta de gen;
• Accesul la produse de igiena menstruala gratuite în cadrul ș

Violența domestică/ în familie

Într-un an, în România, se inregistreaza în jur de 36.000 de acte de violenta în familie, însă doar 4% din aceste cazuri ajung în instanță.

Chiar dacă am semnat în 2014 Convenția de la Istanbul, situația nu s-a îmbunătățit, numărul de victime crește, iar procentajul de cazuri care merg în instanță rămâne mic. Pentru a schimba aceste lucruri, propunem:

• Informarea publicului în legătură cu drepturile lor prin demararea unei campanii cu acest scop;
• Fluidizarea procesului prin care se obține un ordin de restricț

Rasismul în România

este un subiect discutat extrem de rar, o mare parte din oameni ajungand chiar sa nege existența acestuia. În realitate, rata de sărăcie a romilor din România este de 84%, iar 33% din copii abandonează studiile. Peste acestea se adaugă prejudecatile si stereotipurile care creeaza si mai mult probleme, precum segregarea din școli, diferente de salarii și multe altele. Problema rasismului e prea complexă pentru a fi rezolvată în decursul unui singur mandat , dar, pentru început, propunem:

• Informarea publicului in legatura cu istoria rasismului din România, incepand cu introducerea unor programe despre aceasta problemă în școli, și educarea părinților legat de conținuturile predate elevilor.

Toate acestea sunt doar o mică parte din inegalitățile ce îngreunează viața românilor, însă considerăm că soluțiile propuse sunt atât posibile, cat și eficace în a schimba România în mai bine.

II. Drumul Către un Viitor Mai Sustenabil, elaborat în urma consultării cu Greenpeace România

Când vine vorba despre mediul înconjurător, generația noastră a fost foarte vocală, valorile noastre fiind ignorate. Lista pe care am creat-o reprezintă doar o parte din probleme, însă, este crucial ca măcar acestea să fie adresate, viitorul planetei afectându-ne pe toți în aceeași măsură. Este timpul să începem să muncim către un viitor sustenabil pentru toate generațiile viitoare, nu unul confortabil de moment, pentru generațiile de acum. “E timpul ca autoritățile să prioritizeze o tranziție verde și echitabilă în beneficiul sănătății mediului și al cetățenilor” – Greenpeace România.

Arii protejate / Biodiversitate

Trăim în medii profund interconectate iar tipul de administrare pe care l-au avut ecosistemele complexe ale diverselor regiuni rurale și urbane în ultimele decenii a dus la crearea unor imbalansuri care pe termen lung vor degenera, devenind greu de gestionat și ireversibile pe scară largă. Încercând să ne aliniem cu standardele de dezvoltare durabilă internațional acceptate, propunem:

• Asigurarea unei rețele dense de arii naturale protejate, inclusiv urbane, interconectate și gestionate eficient (eficiență evaluată în baza unei metodologii obligatorii);
• Integrarea în legislaţia de mediu relevantă a obligativităţii verificării (expertizării) studiilor de mediu (în principal pentru SEA, EIA şi EA) prin experţi independenţi (alţii decât cei care au participat la elaborarea studiului ce trebuie verificat şi care nu se află în conflict de interese cu aceştia), precum şi a obligativităţii publicării acestor expertize;
• Dezvoltarea unei solide infrastructuri verzi – albastre și sprijinirea investițiilor în soluții verzi bazate pe natură („Nature Based Solutions”) care sa asigure condiții pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice; acces neîngrădit la educație pentru natură și recreere;
• Protejarea biodiversității urbane prin desemnarea de noi arii naturale protejate

Pădurile

Pădurile reprezintă un factor critic în menținerea echilibrului ecologic pe teritoriul țării noastre. Prin diversele lor caracteristici, pădurile pot fi plămâni intra-urbani, refugii pentru specii dislocate de creșterea ratei urbanizării, sau pot avea un rol important în protejarea terenurilor agricole împotriva secetei și a caniculei. Doar în ultimii 10 ani, au fost cheltuiți în România 330 de milioane de euro pentru despăgubirea agricultorilor, o sumă cu care ar fi putut fi plantate

• hectare de pădure. Amânarea soluționării acestei crize poate fi catastrofală și, de aceea, propunem:
• Refundamentarea principiilor de administrare a pădurilor (inclusiv prin schimbarea paradigmei: de la furnizor de lemn, la furnizor de servicii ecosistemice), ca soluție bazată pe natură pentru lupta împotriva crizei climatice și a biodiversității;
• Protejarea tuturor pădurilor primare și a celor seculare pentru valoarea lor intrinsecă, dar

și pentru valoarea lor de utilizare: resursă de gene, puncte de referință pentru observarea evoluției dinamicii naturale a ecosistemelor forestiere, rezervor de carbon, rezervor de biodiversitate, pentru serviciile ecosistemice pe care le oferă, ca eșantioane reprezentative pentru pentru tipologia pădurilor din România, ca resursă științifică și culturală etc;

• Creșterea suprafeței împădurite a României – pentru a ajunge la o suprafață acoperită de păduri de 40 – 45% din teritoriul României – prin plantarea terenurilor degradate și constituirea de perdele forestiere în jurul localităților, în lungul căilor de comunicație, a cursurilor de apă și între câmpurile agricole.

Energie

În România, energia regenerabilă constituie aproximativ 30% din procentul total de energie utilizata, țara aflându-se chiar pe locul doi în Europa de Sud-Est ca producție de energie regenerabila. Energia verde, însă, a început să ia amploare doar în ultimii ani, și efectele devastatoare ale folosirii combustibililor fosili din producția de energie deja nu mai pot fi atenuate. Considerând că România deja dispune de potențiale surse energetice regenerabile, ca biomasa, energia hidro sau eoliana, noi credem că este crucială tranziția energetică și propunem:

• Punerea energiei verde la baza redresării economiei pentru a accelera tranziția energetică prin renunțarea la arderea combustibililor fosili cât mai repede și trecerea către 100% energie verde până cel mai târziu în 2040;
• Inițierea unui pachet de politici publice (măsuri și calendare concrete) care să creeze oportunități de creștere economică reală pentru regiunile miniere afectate de tranziție;
• Stimularea prosumatorilor (a micilor producători și consumatori de energie din surse regenerabile);
• Implementarea unor programe naționale de eficiență energetică.

Agricultura

Agricultura reprezintă un sector economic de importanță strategică, ce are potențialul de a se dezvolta în continuare pe parcursul următorului deceniu. Însă, dacă nu avem grijă ca producția agricolă să fie făcută cu respect pentru procesele naturale care sunt afectate, dând naturii posibilitatea de a se autosusține și de a se regenera. Dacă metodele dăunătoare de producție agricolă care sunt încă folosite la scară largă continuă să fie regula, nu excepția, se estimează că în următorii 30 de ani, peste 40% din teritoriul României va deveni o stepă aridă. Modelările climatologilor indică, într-un scenariu moderat, că peste 11 milioane de români vor fi afectați de creșterea temperaturilor, epuizarea rezervelor de apă și fenomenul de deșertificare. Astfel, propunem:

• Utilizarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în sectorul agricol pentru reducerea riscurilor la secetă și inundații și reducerea amprentei de apă;
• Finanțarea activităților de cercetare cu privire la situația națională a polenizatorilor și crearea unui plan de acțiune pentru conservarea insectelor polenizatoare; refacerea habitatelor esențiale ale polenizatorilor și creșterea conectivității acestora pe terenurile agricole;
• Interzicerea graduală a folosirii pesticidelor sintetice în agricultură și încurajarea prin politici adecvate a agriculturii ecologice.