Era o noapte de sâmbătă spre duminică, după miezul nopții, când zgomotele puternice și o primă undă seismică au început să trezească panicați românii. Se întâmpla acum 38 de ani, pe 31 august, la ora 00:28, la aproximativ nouă ani de la cel mai devastator seism din țară, care lăsase urme grele în multe familii.
Cutremurul din 31 august 1986 a fost, cronologic, al patrulea cu magnitudinea mai mare de 7 din secolul trecut, dar este pe locul trei în lista seismelor majore din România. Epicentrul a fost în zona Vrancea, dar acesta s-a simțit în mai multe țări din regiune.
Mărturiile românilor, culese sub protecția anonimatului de pe forumuri sau de pe rețelele sociale, arată atât panica din acele minute care păreau ore, dar și oglida traiului oamenilor obișnuiți din anii de sfârșit ai comunismului.
Blocul se balansa nebun, ca o trestie în vânt și și-a continuat aplecările secunde în șir după ce seismul se oprise. Pereții scrâșneau și mă întrebam tăcută când se va termina coșmarul. Acest cutremur părea să nu se mai termine, era ca o agonie și a durat 137 de secunde”.
„Brusc, la circa 30 de minute după miezul nopții, am fost trezit de un huruit puternic, țin minte că patul se mișca într-o parte și în alta, am auzit țipete în bloc, am țipat și eu…..am încercat să mă ridic din pat dar nu puteam; până la urmă, reușesc să ajung la ușă, aprind lumina și văd lampa cum «dansa» într-o parte și-n alta”.
Dormeam deja de 2 ore când, printre vise, am simțit că ceva este în neregulă. De afară se auzea un zgomot ciudat, care se rostogolea parcă din ce în ce mai aproape de noi. Parcă o mașinărie imensă s-ar fi pornit pe străzile orașului de la un capăt la celălalt. Și apoi a fost mișcarea: întâi o smucitură care m-a rostogolit în pat. Apoi încă una, și încă una, balansul blocului și încercările mele de a mă ridica din pat. În casă și probabil și din celelalte apartamente se auzeau vase de sticlă care se făceau țăndări de pardoseală. Și un scrâșnet al blocului care se apleca dintr-o parte într-alta. Stăteam pe marginea patului și mi-era teamă să mă mișc prin casă, fiindcă nu credeam că voi putea sta în picioare”.
„Acesta a fost primul cutremur mare de care îmi amintesc. Fusesem la o nuntă și ajunsesem acasă (eu, părinții și niște rude). Era o atmosfera tare ciudată (de fapt, toată seară fusese așa, era parcă ceva electric, o luminozitate ciudată). M-au trezit vocile speriate ale părinților mei, scrâșnetul fiarelor din structura de rezistență a blocului și balansul… Stăteam într-un bloc P+11 cu stâlpi și grinzi… și când m-am trezit, aveam impresia că peretele din fața mea se apropie și se depărtează de mine cu câțiva metri… am stat sub tocul ușii până când a trecut”.
Aveam 9 ani și locuiam într-un bloc vechi din București. Țin minte că am simțit destul pe zdravăn balansul. S-au făcut în pereți niște crăpături urâte ale tencuielii. Eram prea mică să pricep exact spaima tatălui meu care m-a luat pe sus din pat și am stat toată familia sub o grindă până când s-a terminat. Am avut noroc că biblioteca de deasupra patului era ancorată în perete. Mulți ani mai târziu am priceput ce era cu panica… în ’77, tatăl meu a ținut-o pe mama în brațe în timpul cutremurului, ca ea să nu vadă, iar el a privit prin geam cum s-a prăbușit blocul de peste drum”.
„Noi tocmai terminasem curățenia generală (văruit, vopsit lemnăria din apartament) când a început în noaptea aceea cutremurul. A fost puternic pentru că ne-a răsturnat peste peretele opus mobilierul pentru bibliotecă și a făcut o gaură în tencuiala proaspăt văruită. Nu am mai intrat în apartament până în zori, de frica unei replici, cu toate că stăteam într-un bloc cu patru niveluri și la etajul unu”.
Da, l-am trăit în toată «splendoarea» lui de cutremur! Eram însărcinată în luna a VIII-a și nu-mi găseam «locul» pentru somn, simțeam că mă sufoc! Simțeam o presiune foarte mare și nu cunoșteam cauza, deoarece eram perfect sănătoasă! După cutremur m-am liniștit și mi-am înțeles și neliniștea mea!”.
Conform Catalogului Romplus, acesta a fost al patrulea cutremur din zona Vrancea mai mare sau egal cu 7 Mw (magnitudine de moment) al secolului trecut, după cele din 6 octombrie 1908 (7,1 Mw, adâncime 125 km), 10 noiembrie 1940 (7,7 Mw, adâncime 150 km) și 4 martie 1977 (7,4 Mw, adâncime 94 km).
Cutremurul din 1986 a fost unul puternic, însă, pentru că s-a produs la o distanță de numai nouă ani față de cutremurul din 1977, acesta din urmă a eliberat o energie de aproximativ trei ori mai mică, explică specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
Seismul din 1986 a dus la decesul a opt persoane, niciuna în București, și la rănirea altor 317, în principal din cauza distrugerii elementelor non-structurale, de exemplu tencuială căzută, potrivit datelor pe care INFP le-a cuprins în materialul ”Cutremurele din România și efectele lor”.
După cum arată și hărțile de intensitate seismică, cutremurul a fost resimțit mai puternic în Moldova, pe direcția Focșani-Iași. În apropierea luncii Prutului au fost observate tasări ale terenului, ţâşniri de nisip şi formarea unor cratere.
În București, intensitatea a fost de VII MSK64, în nordul Bulgariei, de VI-VII, la Skopje, de VI, la Kiev și Belgrad – IV, iar în Moscova a fost III. Seismul a fost simțit până în centrul Ungariei, Grecia, Turcia, sudul Italiei și estul Poloniei.
Au fost victime și în Republica Moldova, în regiunea Chișinău-Kagul fiind înregistrate 2 persoane decedate, 558 rănite, 12.500 de sinistrați și 55.000 de case avariate.
În mai multe publicații apar mențiuni neoficiale ale prăbușirii la Chișinău a patru blocuri, cu consecinţe tragice (100 de morţi), dar această informație nu a fost validată de autorități, potrivit INFP.
Un seismolog de peste Prut, Ion Ilieș, relata, într-un interviu, că seismul din 31 august 1986 i s-a părut cel mai interesant, din punct de vedere științific, pentru că atunci a observat personal, înainte de cutremur, iluminarea orizontului.
„Este vorba despre descărcarea gazelor inerte înainte de cutremur. Şi atunci chiar am presupus și am informat colegii prezenți că va urma un seism. Eram la mare, în Ucraina, în noaptea aceea pe malul Mării Negre, spre deosebire de Chişinău, nu a plouat, şi respectiv a putut fi observat acest fenomen. Este vorba despre un fenomen luminos, un fel de ceaţă lentă, care ba apărea la orizont, ba dispărea, nu ca un fulger, ci ca o lumină roşiatică”, spunea Ion Ilieș.
Seismologul preciza că nu întotdeauna există o legătură între procesele de mare adâncime cu manifestarea anumitor fenomene la suprafața terestră şi invers.
Cutremurul a fost înregistrat de 47 de stații seismice (46 din România, dintre care 13 în sau lângă București și una din Republica Moldova), provenind de la trei rețele naționale: Institutul Național pentru Fizica Pământului, Institutul de Cercetare în Construcții (INCERC) și Institutul de Studii Geotehnice și Geofizice (GEOTEC).
Seismul a fost urmat de numeroase replici, timp de câteva luni, concentrându-se, în special, în primele zile de la producere. Replicile cutremurului din 1986 s-au produs la adâncimi de 120-160 km, de la 30 august 1986 la 16 noiembrie 1986, potrivit INFP.
România este o ţară cu potenţial seismic ridicat. Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în zona seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Şi această zonă nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv. Specialiștii argumentează că principala dovadă este reprezentată de evidenţa cutremurelor ce au avut loc până în prezent şi de efectele lor.
Cutremurul din 1986, cu magnitudine-moment 7,1, a fost al treilea cel mai puternic seism din secolul XX.
Cutremurul din 4 martie 1977, cu magnitudine-moment de 7,4, a fost cel mai distructiv cutremur din România. În rapoartele oficiale finale se menționează 1.578 de morți și 11.321 de răniți la nivel național, din care 1.424 de morți (90% din total) și 7.598 de răniți în București.
Seismul din 10 noiembrie 1940, cu magnitudine-moment de 7,7, a fost cel mai puternic (ca energie eliberată) din secolul XX și a avut efecte devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia.
Cea mai veche referință a unui cutremur care a avut loc pe teritoriul actual al României este pentru un cutremur din anul 455.
Cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă este cel din 29 august 1471.
Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
CITEȘTE ȘI:
EXCLUSIV VIDEO | Cât de pregătită este România pentru un cutremur major? Paul Racoviță, inspector general ISC: „Dă, Doamne, să nu se întâmple”