Starea de urgență instituită din necesități sanitare a dus și la oprirea unor activități economice, iar asta ajută flora și fauna acvatică din Marea Neagră.
Bazinul Mării Negre reprezintă un ecosistem cu particularităţi unice, printre care se numără şi faptul că straturile de apă nu se amestecă aproape niciodată – arată specialiştii Mare Nostrum. Până acum, ecosistemul Mării Negre era considerat unul dintre cele mai degradate din lume.
Cantitatea de oxigen din Marea Neagră a scăzut cu 44% în perioada 1955 -2015, iar adâncimea de penetrare a oxigenului din bazin a scăzut de la 140 m în 1955, la 90 m în 2015, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare anuală înregistrată în această perioadă.
Evoluţia anuală a temperaturii apei din Marea Neagră (la staţia Constanţa) creşte cu +0,02°C/an şi s-a observat tendinţa descrescătoare a salinităţii, cu o medie de 0,01PSU/an – (INCDM, 2012).
Fenomenele de îngheţ: din 1929 până în 2012 au avut loc 16 astfel de evenimente, cele mai frecvente în luna februarie (luna cu temperaturi minime ale aerului şi apei mării).
După sfârșitul perioadei de carantină, cercetătorii de la Institutul Național de Cercetări Maritime „Grigore Antipa” din Constanța au început să adune date care să ateste că pauza din timpul stării de urgență a fost benefică pentru ecosistem. Aparițiile delfinilor lângă mal sunt tot mai numeroase, iar mamiferele marine vin în căutarea bancurilor de pești care încep să se refacă. Marea Neagră are o capacitate trofică mare, are cinci fluvii care aduc substanțe trofice pentru diferite specii, cum ar fi scrumbia. Lipsa poluării și a traficului marin din aceste luni a fost benefic reproducerii și refacerii stocului marin.
Citiți continuarea pe greennews.ro.
Greennews.ro este partenerul Gândul.ro în organizarea Conferinței digitale LIVE „Recycle Now”, eveniment care va avea loc pe data de 25 iunie, la ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, și va fi transmisă în direct pe pagina de Facebook Gândul LIVE, canalul de Youtube Gândul și pe www.gandul.ro.