BestJobs: Opt din zece angajați români iau în calcul să muncească și după ieșirea la pensie. Cât pot să facă econonomii

Mai mult de jumătate dintre actualii angajați nu și-au făcut o strategie pentru a avea în plus după pensionare, pe lângă cele pentru care au contribuit în timpul activității, astfel că cea mai mare parte din ei iau în calcul să lucreze și după ce ies din câmpul muncii la limita de vârstă, arată rezultatele unui studiu BestJobs.

Peste șase din zece angajați români spun că nu au în prezent un plan pentru suplimentarea veniturilor când vor fi pensionari, cum ar fi pensii private sau active imobiliare pe care le pot închiria sau vinde, bazându-se strict pe banii pe care îi vor încasa din pensia de stat, arată rezultatele unui studiu desfășurat de platforma de recrutare online Bestjobs.

În aceste condiții, având în vedere rata redusă de înlocuire a ultimului salariu, doi din zece salariați, respondenți ai sondajului BestJobs, afirmă că vor continua cu siguranță să lucreze, chiar și doar part-time, iar alți șase din zece iau în calcul această posibilitate, a reieșit din sondaj. Acesta a fost efectuat pe un eșantion de 920 de utilizatori de internet din România, între 1 și 20 august.

Ce economii le-ar asigura confortul

Potrivit sondajului BestJobs, în prezent, 85% dintre respondenți afirmă că au un salariu net lunar sub pragul de 5.000 de lei, iar aproximativ 30% din acest procent câștigă sub 3.000 lei, ceea ce nu le permite să facă destule economii pentru vârsta pensionării. Alți 10% dintre respondenți câștigă între 5.000 și 10.000 lei lunar, iar restul de 5% – peste 10.000 lei pe lună.

Cei mai mulți dintre respondenți (47%) consideră că ar trebui să aibă economii de până la 150.000 lei (30.000 euro) la momentul ieșirii la pensie, pentru a avea o bătrânețe lipsită de griji financiare.

O treime dintre ei spun că ar trebui să aibă deoparte între 175.000 și 300.000 lei (60.000 de euro), 15% ar vrea să aibă economii spre suma de 500.000 lei (100.000 euro), iar restul de 5% – peste acest prag.

Totuși, peste jumătate dintre respondenți ar vrea să poată economisi lunar între 250 și 500 lei, 28% – între 500 și 750 lei, 13% – între 750 și 1.000 lei, iar 5% – peste 1.000 lei.

De altfel, pentru a avea în primul rând venituri mai mari care să le permită să facă economii, cei mai mulți dintre angajați iau în calcul să își schimbe locul de muncă.

Astfel, potrivit BestJobs, dacă în ultimele 12 luni, pe fondul pandemiei, două treimi dintre respondenți au rămas la același loc de muncă, acum aproximativ patru din zece respondenți se gândesc să își schimbe jobul sau chiar domeniul de activitate, iar 22,5% afirmă că au făcut deja pași în această direcție.

În lunile din prima parte a pandemiei cu COVID-19, siguranța locului de muncă era cea mai importantă pentru angajați. Acum, principalele criterii pe care le vor lua în calcul angajații la căutarea unui job sau domeniu nou sunt: un salariu mai mare (67%), siguranța locului de muncă (39%), mai multă stabilitate (32%), posibilitatea de a lucra de acasă (31,5%), mai mult timp liber (29,5%).

Cât e pensia față de ultimul salariu

Ieșirea la pensie înseamnă o scădere a veniturilor față de ultimul salariu. Conform studiului realizat de analiștii financiari din asociația CFA România „Viitorul sistemului de pensii în România”, pensia publică, Pilonul I, va reprezenta 27% din ultimul salariu, în condițiile unei contribuții de 21,25% din salariul brut, în timp ce pensia privată, obligatorie, Pilonul II, va reprezenta 14% din ultimul salariu, la o contribuție de 3,75% din salariul brut Pe lângă aceste contribuții obligatorii, românii pot opta pentru Pilonul III, respectiv o pensie facultativă, pentru completarea veniturilor după obținerea dreptului de ieșire la pensie.

„În fiecare lună trebuie să economisim un procent din venit, iar pentru reducerea riscului, este esențială diversificarea pe țări, pe valute și pe tipuri de active”, explică Adrian Codirlașu, expert financiar, vicepreședinte al Asociației CFA România.

Pensia lunară medie în sistemul asigurărilor sociale de stat era 1.603 lei, în iulie, cu 1 lei mai mare decât în iunie, potrivit celor mai recente statistici a CNPP. Per total sistem, deci și pensionarii beneficiari proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor, pensia medie era de 1.558 de lei.

La Pilonul II, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 10.670 lei (o creștere de 8,2% comparativ cu decembrie 2020).

La Pilonul III, la finalul lunii martie 2021, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor facultative era de 5.797 lei (cu 4% mai mare decât în decembrie 2020).

Legea nr. 263/2010 permite în prezent cumularea cu pensia pentru limită de vârstă a veniturilor obținute atât din activități dependente, cât și din activități independente, indiferent de mărimea acestor venituri sau de domeniu – la stat sau la privat. Astfel, acești pensionari își măsresc pensia prin contribuția plătită la sistemul public, alături de toate celelealte taxe și impozite pe câștigurile obținute. Această lege a fost modificată, în iunie, de Guvern și a fost trimisă spre dezbaterea Parlamentului. Prin modificările adoptate, un asigurat are opțiunea să se pensioneze mai târziu descât vârsta standard de pensionare, respectiv la 70 de ani, deci poate contribui mai mult pentru pensie. Pe de altă parte, dacă trece de Legislativ, în forma adoptată de Executiv, mai multe categori de bugetari nu vor putea cumula pensia cu salariul din sistemul public. Sunt și unele categorii exceptate de bugetari.

Ministrul Muncii a anunțat, miercuri, că a făcut demersuri pentru urgentarea adoptării acestui proiect de lege.