Numărul oficial al structurilor de cazare din România a crescut cu 4,1%, iar al locurilor disponibile, cu 2,7%, la 31 iulie 2023, față de aceeași dată a anului trecut, arată cifrele Institutului Național de Statistică (INS), date publicității marți.
Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2023 a fost de aproape 433,5 mii, față de 422,1 mii, la aceeași dată a anului trecut, locuri care erau grupate în aproape 12.700 de structuri, în 2023, față e 12.200, anul trecut.
Cele mai multe locuri 205,5 mii erau în hoteluri, urmate de apartamente și camere de închiriat 62,9 mii locuri, pensiunile agroturistice cu 58,1 mii locuri, pensiunile turistice cu 33,9 mii locuri, vilele turistice cu 17,5 mii locuri, hosteluri cu 13,5 mii locuri.
De remarcat este ascensiunea apartamentelor și camerelor de închiriat, al căror număr a crescut cel mai mult, cu aproape 15% la 31 iulie 2023, față de la 31 iulie 2022, respectiv de la 54,7 mii la 62,9 mii,
După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică ( inclusiv apartamente și camere de închiriat), 74,6% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente, potrivit INS.
Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,9% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 50,9% din camere erau fără baie sau duş.
Potrivit cifrelor agregate de INS, cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (54,5% din total hoteluri), 4 stele (25,6%) şi 2 stele (15,4%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 44 (cu 8 mai multe față de 31 iulie 2022).
Din numărul total de locuri în hoteluri, 45,3% au fost în hotelurile cu 3 stele, 31,9% au fost în hoteluri cu 4 stele, 16,8% în hotelurile cu 2 stele, 4,8% în hotelurile cu 5 stele, 1,1% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele.
La data de 31 iulie 2023, erau neclasificate pe stele 141 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 88 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind în bungalouri (34,8 % din total în anul 2023), tabere de elevi şi preşcolari 31,9% , iar din cele 1628 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2023, un număr de 3 hoteluri (cu un total de 168 locuri), nu erau clasificate pe stele. Din cele 3.591 apartamente și camere de închiriat, un număr de 4 apartamente ( cu un total de 38 locuri erau neclasificate pe stele ).
Datele INS arată că din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), 29,1% au fost în „staţiunile din zona montană”, 16,2% în „Municipiul Bucureşti şi orașele reședinţă de județ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 10,9% în „staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 7,4% în „staţiunile balneare”, 3,9% în „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”, iar 32,7% au fost în „alte localități şi trasee turistice”.
Primele trei judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente ( inclusiv apartamente și camere de închiriat), au fost: Constanţa (1.498), Braşov (1.253 structuri de cazare) şi Suceava (810).
Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (25,7%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe), urmat de județul Brașov (7,9%) și Bucureşti (6,5%). Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 25,7%, judeţul Braşov 7,9%, urmate de Bucureşti cu 5,9%.
Din totalul de 199,2 mii de camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la 31 iulie 2023 (exclusiv camerele din căsuţe), 102,3 mii (51,4%) erau în hoteluri. În anul 2023 față de anul 2022, numărul de camere raportate a crescut cu 3908 în apartamente și camere de închiriat, 692 în hoteluri, 529 în pensiunile agroturistice, iar la pensiunile turistice (a scăzut cu 367 camere).
Zona litorală, exclusiv oraşul Constanța a oferit cel mai mare număr de locuri de cazare, potrivit INS. Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 106,9 mii erau în staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 99,6 mii erau în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 92,8 mii în alte localităţi şi trasee turistice, 82,9 mii în staţiuni din zona montană, 40,3 mii în staţiuni balneare şi 10,9 mii în zona Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).