Care sunt localitățile care au pierdut și care au câștigat cei mai mulți locuitori și unde trăiesc cei mai tineri și cei mai bătrâni români? Rezultatele provizorii din teritoriu ale INS

Numărul de locuitori a scăzut în majoritatea județelor României în ultimii zece ani, între cele două recensăminte, respectiv în 39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București, arată rezultatele provizorii în rofil teritoriale ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021), date publicității marți. Per ansamblu, populație rezidentă a României a ajuns la 19,05 milioane de persoane, în scădere cu 1,1 milioane de locuitori față de recensământul precedent, din octombrie 2011.

Bistrița–Năsăud, Ilfov și Suceava sunt singurele județe a căror populație a crescut în ultimul deceniu, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică, defalcate pe unități administrative.

Județul Ilfov se distinge cu o situație particulară, cu o creștere cu 153.900 locuitori, în mare parte migrați dinspre municipiul București. Bistrița-Năsăud și Suceava au câștigat, 9.800, respectiv 7.700 de locuitori. Potrivit INS, ăn valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 de persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 de persoane mai puțin).

Bătrâna, comuna cu cei mai puțini locuitori

Referitor la municipii, orașe și comune, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30.000 de persoane, sunt oraș Popești Leordeni din județul Ilfov care a ajuns la o populație de 53.431 persoane (cu 31.536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Florești din județul Cluj cu o populație rezidentă de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Chiajna din județul Ilfov cu o populație rezidentă de 43.584 persoane (cu 29.325 persoane mai mult decât în 2011).

Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din județul Ilfov și comuna Valea Lupului din județul Iași și-au triplat dimensiunea (305,7% față de 2011 ajungând la o populație de 43.584 locuitori, respectiv 291,2% ajungând la o populație de 14510 locuitori), iar comunele Dumbrăvița și Giroc din județul Timiș s-au mărit în zece ani de 266,1% și, respectiv 265,5 % având la RPL2021 o populație de 20.014 locuitori și, respectiv, de 22.270 locuitori.

Localitățile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanovița din județul Caraș-Severin (444 locuitori, –32,4% față de populația din 2011) și Valea Salciei și Mărgăritești, ambele din județul Buzău (529 locuitori, – 31,8% și 478 locuitori, – 31,4% față de populația din 2011).

Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraș-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o creștere, ajungând la 166 de locuitori.

Cea mai mare comună din România este comuna Florești din județul Cluj, la fel ca la recensământul trecut. Dar, în decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei Florești a crescut de 2,3 ori.

Orașul Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1.372 locuitori față de 1.641 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș, conform celui mai recent recensământ, este Popești Leordeni.

Și acum zece ani și în 2021, cel mai mic municipiu a fost și este Orșova din județul Mehedinți cu o populație de numai 8506 persoane, în scădere cu 1935 persoane față de RPL2011.

Exceptând municipiul București, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din județul Cluj care și-a păstrat această poziție în ultimii zece ani deși și-a redus populația cu 37.978 de persoane, coborând la o populație de 286.598 locuitori.

INS atrage atenția că această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare și localitățile limitrofe, învecinate, unde populația urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate conform datelor din tabelul de mai jos, a avut o creștere ușoară (101,8%). Doar unsprezece localități, comune toate, și-au păstrat dimensiunea între cele două recensăminte.

Regiunea Nord-Est are populația cea mai tânără

Datele agregate de INS arată că în ultimii zeve ani fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,4 ani, față de 40,8 ani laRPL2011.

În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani).

Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani).

Potrivit INS, la RPL2021, vârsta medie a populației de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați. Regiunea cu populația cea mai tânără este regiunea Nord-Est unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani.

În București sunt cele mai multe persoane necăsătorite

Aproape jumătate din populația rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 4.495.500 de bărbați și 4.629.700 femei. Două persoane din cinci nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente, potrivit INS.

Municipiul București are cea mai mică pondere a persoanelor căsătorite (44,4%). În zece dintre județele țării, mai mult de jumătate dintre locuitori au starea civilă de „căsătorit/ă”, cu ponderi variind între 52,2% în județul Olt și 50,0% în județul Sălaj.

Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de necăsătorit/ă se regăsește în județul Covasna (43,7%), iar cea mai mică în județul Hunedoara (35,9%).

În municipiul București s-a înregistrat cea mai mare pondere a persoanelor divorțate (15,4%), iar o zecime dintre locuitorii județelor Cluj și Timiș sunt divorțați (10,0%, respectiv 10,4%).

Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăsește în județul Teleorman (7,3%), iar cea mai mică în județul Ilfov (2,9%).

Unde trăiesc cei mai mulți absolvenți de studii superioare

Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior.

Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului București (35,2%) și circa un sfert dintre cei din județele Ilfov (25,2%) și Cluj (24,6%) au studii superioare. La popul opus se plasează județele Vaslui, Călărași și Botoșani unde ponderea populației cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% și, respectiv, 7,9%).

În municipiul București se regăsește cea mai mică pondere a populației cu nivel scăzut de educație (28,4%), iar la cealaltă extremă se regăsesc județele Giurgiu și Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educație: 51,6%, respectiv 50,3%.

Conform rezultatelor provizorii, populația activă a României este de 8.185.000 de persoane, respectiv 7.689.200 de persoane ocupate și din 495.800 șomeri.

Populația inactivă cuprinde 10.868.800 de persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%).

Cel mai mare grad de ocupare îl are populația din județul Ilfov și din municipiul București unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai puțin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăsește în județele Vrancea (31,6%) și Mehedinți (32,9%).

Cea mai mică pondere a populației șomere revine municipiului București (1,1%), iar alte trei județe înregistrează valoarea scăzută imediată, de 1,3%: Cluj, Timiș și Ilfov. În schimb, în județul Vaslui se înregistrează cea mai mare pondere a populației șomere, de 5,1% din populația rezidentă a județului.

Referitor la populația inactivă din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populației casnice se întâlnește în județul Suceava (9,9%), iar cea mai mică în municipiul București (numai 1,6%). Pensionarii sunt cel mai puțin numeroși în județul Ilfov (unde reprezintă 15,0%), iar în județul Hunedoara ponderea acestora se dublează (29,6%).

Structura etnică și confesională a românilor

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate, respectiv, în privința etniei, pentru 16.568.900 de persoane (din totalul celor 19.053.800 de persoane care formează populația rezidentă a Românie. Astfel, structurile prezentate sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

S-au declarat români 14.801.400 de persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002.200 de persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 de persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care sa înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 de persoane), germani (22.900 de persoane) și turci (20.900 de persoane).

Potrivit liberei declarații a celor 16.551,4 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă.

Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, conform datelor INS.