Câți copii români s-au născut în străinătate. Cifrele INS și declarațiile oficialilor

Peste 3.200 de copii români născuți în străinătate au fost înregistrați, în primele cinci luni ale anului, respectiv aproape 5% din totalul născuților-vii, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), iar în 2020, numărul total era de peste 17.000 (aproape 10% din total), în scădere la jumătate față de anul de dinaintea izbucnirii pandemiei. Datele INS privind natalitatea vin în contextul în care ministrul Muncii, Raluca Turcan, și liderul social-democraților, au afirmat că în acest an, numărul copiilor născuți în străinătate este mai mare decât în țară.

Datele Institutului Național de Statistică infirmă afirmațiile președintelui Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, și ale ministrului Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, privitoare la numărul de copii români născuți în străinătate, potrivit spotmedia.ro.

Liderul PSD afirmase, în 17 iunie, Parlament, în cadrul dezbaterii proiectului de lege cu privire la susținerea familiilor tinere cu copii, că cea mai mare problemă a Romaniei este una de natură demografică, respectiv declinul populației, și că, „pentru prima oară, numărul de copii români născuți în străinătate a depășit numărul de copii născuți în România”.

Și ministrul Muncii, Raluca Turcan, a afirmat ulterior, în 27 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, că „pentru prima dată anul acesta avem mai mulţi copii născuţi în străinătate decât în ţară, ceea ce pentru noi este dramatic”, conform sursei citate.

Ce spun cifrele INS

Afirmațiile celor doi, care nu au indicat sursa cifrelor, sunt infirmate de INS, care înregistrează numărul de născuți vii ai căror mame aveau, la data nașterii, domiciliul sau reședința obișnuită în România și a căror naștere a fost înregistrată la oficiile de stare civilă din România.

În primele cinci luni din 2021 numărul născuților vii în străinătate era de 3.258, număr care îi include și pe cei născuți anul trecut, dar înregistrați în ianuarie 2021, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), citate de spotmedia.ro.

Cei 3.258 de născuți vii reprezintă 4,9% din totalul de 65.462 de copii născuți vii în acest interval, respectiv 62.204 au fost născuți în țară.

Pentru întreg anul 2020, numărul născuților-vii în străinătate era de 17.488, respectiv 9,8% din totalul de 178.609 de născuți vii înregistrați, respectiv 161.121 erau născuți în România.

Numărul este la jumătate față de anul anterior, 2019, înainte de apariția pandemiei de COVID-19, când numărul celor născuți în afara granițelor era de peste 35.000. Cei mai mulți născuți vii în strănătate, de peste 37.000, au fost înregistrați în 2017,  potrivit datelor INS obținute de Hotnews.

Rapoartele INS indică diferențe considerabile între numărul celor născuți în străinătate și a celor cu reședința obișnuită peste graniță.

Astfel, din totalul de 178.609 născuţilor-vii înregistraţi în România în anul 2020, un număr de 1767.66 născuţi-vii (99,0%) aveau reşedinţa obişnuită în România, iar 1.843 copii aveau reşedinţa obişnuită în străinătate, conform datelor centralizate în publicația „Evenimente demografice în anul 2020”.

Ponderile sunt similare, dar cifrele absolute sunt mai ridicate în anul anterior. Astfel, din totalul de 188.135 născuţilor-vii înregistraţi în România în anul 2019, un număr de 185.677 născuţi-vii (98,7%) aveau reşedinţa obişnuită în România, iar 2.458 copii aveau reşedinţa obişnuită în străinătate, conform datelor centralizate în publicația „Evenimente demografice în anul 2019”.

Conform metodologiei INS, reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaj religios. Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate. Astfel, potrivit INS, în numărul născuţilor-vii cu domiciliul sau cu reşedinţa obişnuită în România sunt incluşi născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, domiciliul sau reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în România.

În conformitate cu legea română, orice copil născut dintr-un cuplu în care cel puțin unul dintre părinți este cetățean român, este, la rândul lui, cetățean român, prin efectul legii, arată Ministerul Afacerilor Externe.

Înscrierea/transcrierea documentelor de stare civilă este reglementată de Legea 119/1996 privind actele de stare civilă, cu completările și modificările ulterioare și de Metodologia unitară de aplicare a dispoziţiilor în materie de stare civilă. Dacă nașterea s-a produs în străinătate, de exemplu, în Italia, este obligatorie înregistrarea nașterii în evidențele românești. În cazul în care există un document italian (certificat de naștere sau extras de act de naștere), înregistrarea se realizează prin procedura de înscriere/transcriere a acestui certificat în registrele de stare civilă românești, procedură posibilă fie în țară, la domiciliul unuia dintre părinți (cetățean român), fie la misiunile diplomatice ale României în Italia. Termenul legal este de 6 luni de la obținerea documentului (certificat de naștere sau extras de act de naștere) eliberat de autoritățile italiene competente, sau de la revenirea în țară a părinților.

Declarații similare, infirmate, făcute în 2017

O declarație similară cu cea lui Marcel Ciolacu și a Ralucăi Turcan a fost făcută, în urmă cu aproximativ patru ani ani, de un alt oficial român, care a indicat o sursă ce s-a dovedit ulterior eronată.

„Avem peste 4,4 milioane de cetăţeni români în aceste comunităţi şi anul trecut, pentru prima dată, conform statisticilor Eurostat, s-au născut mai mulţi copii în diaspora decât în România”, declara în mai 2017, a declarat, în mai 2017, ministrul pentru Românii de Pretutindeni de la acea vreme, Andreea Păstîrnac, citată de Agerpres.

Eurostat a infirmat atunci declaratiile ministrului român, precizând că că cele mai noi date pe care le detine în ceea ce privește natalitatea sunt cele pentru 2015, și nu 2016. Eurostat preciza că metodologia folosită aduce informații doar despre numărul de copii străini născuți într-o țară și câți dintre ei provin din alte state ale Uniunii Europene în funcție de originea mamei, potrivit informațiilor obținute atunci de RFI.

Conform datelor de pe site-ul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secșiune în curs de actualizare, numărul românilor de pretutindeni este estimat în acest moment la aproape 10 milioane, incluzându-i atât pe românii care trăiesc în comunitățile din diaspora, cât și pe cei care  trăiesc în comunitățile istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României.

Câți cetățeni români au fost născuți în străinătate

La 1 ianuarie 2020, „stocul” cetățenilor români născuți în străinătate, potrivit Eurostat, era de 723.900 de persoane.

Numărul era cu 112.300 mai mare față de cel înregistrat la 1 ianuarie 2019, conform datelor analizate în aprilie 2021. Astfel, potrivit Eurostat, la acea dată erau 611.600 cetățeni români născuți în străinătate, dintre care 217.100 într-un alt stat membru UE, iar 394.600, într-un stat din afara UE.

Potrivit Eurostat, ponderea relativă a cetățenilor născuți în străinătate din totalul populației a fost cea mai ridicată în Luxemburg (47 % din populația rezidentă), urmat de Cipru (21 %) și Malta (20 %). În schimb, la 1 ianuarie 2019, Polonia a raportat ponderi scăzute de cetățeni născuți în străinătate, 2 % din totalul populației, fiind urmată de Bulgaria (2,5 %), România (3,2 %) și Slovacia (3,6 %).

Primele cinci state-sursă însumează aproximativ două treimi din cetățenii născuți în străinătate, la 1 ianuarie 2019. Cei mai mulți cetățeni români născuți în străinătate erau din Republica Moldova (247.300 – 40,4%), Italia (69.200 – 11,3%), Spania (53.600 – 8,8%), Ucraina (37.600 – 6,1%) și Regatul Unit al Marii Britanii (27.400 – 4,5%). În alte țări erau născuți alți 176.500 de cetățeni români, respectiv 28,9%.

Estimările OECD despre descendenții emigranților români

Conform celui mai amplu raport privind fenomenul migrației la români, realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la comanda Ministerului Afacerilor Externe – „Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” (Talent în străinătate: o recenzare a emigranţilor români) –  în anii 2015 – 2016, 3,6 milioane de emigranți români trăiau în ţările OCDE, 17% din populația totală născută în România , iar românii din diaspora au avut cel puțin 630.000 de descendenți născuți în străinătate (copii cu cel puțin un părinte de origine română), potrivit datelor disponibile în câteva dintre țările tradiționale ale emigranților români.

OECD precizează că nu există o sursă a acestor cifre comparabilă la nivel internațional, ci a compilat date privind descendenții emigranților dintr-un număr limitat de țări – UE – Italia, Spania, UK, și Statele Unite ale Americii.

Potrivit datelor analizate de OECD, în 2014, numărul descendenților emigranților români care s-au născut în țare UE în care au reședința era de 125.000 de persoane, cu vârsta între 15 și 64 de ani. În cazul unui sfert din această cifră ce reprezintă a doua generație de emigranți, ambii părinți fuseseră născuți în România.

Confom celei mai recente statisticii oficiale din Anglia și Țara Galilor, în 2019 au fost 16.069 de născuți vii din mame care provin din România. Este numărul înregistat în acel an calendaristic, plus raportări din anul anterior înregistrate în prima parte a anului.

Cetățenii români, peste 3 milioane de persoane, polonezi, italieni și portughezi au reprezentat cele patru grupuri principale de cetățeni din UE-27 care locuiau în alte state membre ale UE-27 în 2019,potrivit Eurostat.

Problema demografică, o vulnerabilitate

Scăderea populației rezidente a României este una dintre vulnerabilitățile identificate de Banca Națională a României în raportul din iunie 2021 asupra stabilității financiare a țării.

„Vulnerabilitățile determinate de problema demografică se manifestă în continuare, pe fondul persistenței sporului natural negativ și al fenomenului migrației din ultimii ani. Îmbătrânirea accentuată a populației, corelată cu creșterea ponderii persoanelor în vârstă dependente de populația activă (17,3 la sută din populația după domiciliu la 1 ianuarie 2021 este reprezentată de persoane în vârstă de peste 65 ani în creștere cu 0,4 puncte procentuale față de anul anterior), precum și tendința continuă de scădere a populației rezidente (-0,5 la sută în 2021 vs. 2020) determină amplificarea tensiunilor la nivelul pieței muncii. În plus, pandemia COVID-19 a dus la creșterea mortalității (+14 la sută în anul 2020 comparativ cu 2019) și diminuarea numărului de nou-născuți (-5 la sută în anul 2020 față de anul 2019), astfel sporul negativ s-a deteriorat de la o medie lunară de 5.900 de persoane în anul 2019 la 9.880 de persoane în anul 2020”, potrivit raportului BNR.

În acest context, pentru a reduce presiunea asupra populației ocupate și a susține echilibrul pe piața muncii, banca centrală consideră că „este esențială îmbunătățirea disponibilității de personal calificat, coroborată cu eficientizarea sistemului educațional, centrat pe pregătirea adecvată a forței de muncă. Îmbunătățirea abilităților digitale și în domeniul noilor tehnologii poate întări capacitatea forței de muncă de a se adapta la schimbările structurale generate de un grad în creștere de automatizare a activităților”.