Ce s-a întâmplat cu ELICOPTERUL cu care au fugit Nicolae și Elena CEAUȘESCU. SRI a dezvăluit unde este aparatul de zbor intrat în istorie în 1989

Momentul decolării elicopterului Dauphin, folosit de fostul cuplu dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu pentru a fugi de pe clădirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat în România, implicit victoria Revoluției din 1989. După aproape 35 de ani, elicopterul care a intrat în istorie nu este nici pe departe o piesă de muzeu, ci se află încă în exploatarea Serviciului Român de Informații, așa cum a confirmat instituția, la solicitarea Gândul. Potrivit oficialilor SRI, aparatul cu care președintele comunist Nicolae Ceaușescu a făcut ultimul zbor, moment detaliat în rechizitoriul din Dosarul Revoluției, se află în revizie în prezent.

Pe 22 decembrie 1989, la ora 12:06, când au decolat de pe clădirea CC al PCR, Nicolae și Elena Ceaușescu au pierdut prerogativele puterii de stat și au devenit simpli cetățeni ai României, subliniază procurorii care au instrumentat Dosarul Revoluției.

Aparatul de zbor la bordul căruia se afla cuplul Ceaușescu era un elicopter Dauphin SA-365, cu număr de înmatriculare 203, produs de firma franceză Aerospatiale, care a fost integrată în compania Airbus Helicopters.

Fuga lui Nicolae Ceaușescu de pe clădirea CC al PCR

Acest tip de elicopter, bimotor, a intrat în flotila de aviație a României după ce modelul anterior Alouette III, cu un singur motor, a fost considerat un pericol pentru siguranța șefului statului.

Aparatul de zbor Dauphin avea să fie chemat pentru a-l salva pe fostul președinte atunci când clădirea Comitetului Central a PCR era luată cu asalt de protestatari, după cum se arată în rechizitoriul din Dosarul Revoluției.

În jurul orelor 11:30, în faţa sediului CC se aflau aproximativ 80 de mii de revoluţionari. În această situaţie, gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor i-a raportat preşedintelui că este oportun să părăsească sediul CC cu ajutorul unui elicopter. Iniţial, propunerea a fost refuzată, iar preşedintele a dat ordin ca efectivele Direcţiei a V-a din cadrul DSS să nu permită accesul revoluţionarilor în sediu. Imediat după acest moment, preşedintele Ceauşescu Nicolae a ieşit în balconul CC şi a avut o tentativă de a intra în dialog cu revoluţionarii, folosind o portavoce. A încercat calmarea spiritelor, însă reacţia maselor a fost contrară, preşedintele a fost huiduit, iar în direcţia sa au fost aruncate diferite obiecte, ceea ce l-a determinat să reintre în sediu”, se arată în rechizitoriu.

În acest timp, Victor Atanasie Stănculescu a luat legătura prin telefon cu generalul Iosif Rus, şeful Aviaţiei Militare, căruia i-a solicitat trimiterea spre CC a două elicoptere, ce urmau să aterizeze pe acoperişul clădirii şi să-i evacueze pe soţii Ceauşescu şi alţi membri ai conducerii PCR.

„Ordinul s-a executat, însă doar unui singur elicopter i s-a facilitat aterizarea (celălalt rămânând în aer). Presat de împrejurări, cuplul prezidenţial, Mănescu Manea, Bobu Emil, Rusu Marian şi Raţ Florian (ultimii doi, gărzi de corp) au urcat în elicopterul pilotat de lt.col. Maluţan Vasile”, arată procurorii în rechizitoriul din Dosarul Revoluției.

Elicopterul a decolat în 22 decembrie 1989, la orele 12:06, și imediat după fuga cuplului dictatorial, primii revoluţionari au pătruns în sediul CC al PCR.

Asfel, probatoriul administrat a demonstrat că „începând cu orele 12:06 ale zilei de 22 decembrie 1989, Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena au pierdut prerogativele puterii de stat în România”.

Potrivit documentului, după ce a decolat de pe clădirea CC al PCR, elicopterul a oprit prima dată la Snagov.

La scurt timp, după ce au survolat aeroporturile Otopeni şi Băneasa, elicopterul a aterizat în incinta complexului prezidenţial aflat pe malul lacului Snagov. Apoi, în elicopter au urcat doar Ceauşescu Nicolae şi Elena, însoţiţi de cele două gărzi personale. Au rămas la Snagov Mănescu Manea şi Bobu Emil, care, ulterior, în cursul aceleiaşi zile, au fost arestaţi. Elicopterul a decolat, iar preşedintele a indicat iniţial ca nouă destinaţie baza de elicoptere de la Boteni, apoi s-a răzgândit şi a solicitat deplasarea spre Piteşti”, potrivit procurorilor care au instrumentat dosarul.

De acolo, au mers cu mașina spre Târgoviște, unde Nicolae și Elena Ceaușescu au fost identificați și huliți de populație. Sub pretextul asigurării protecţiei, soţii Ceauşescu au fost duşi la sediul Inspectoratului Miliţiei Judeţene Dâmboviţa, apoi, în după-amiaza de 22 decembrie 1989, Ceauşescu Nicolae şi Elena au fost mutați în incinta UM 01417 Târgovişte, unde au rămas în stare de arest până la data de 25 decembrie 1989, când, în urma unui proces penal simulat, au fost executaţi.

Elicopterul cu care a fugit Ceaușescu este la SRI

La aproape 35 de ani de la momentul fugii cuplului dictatorial, care a dus la răsturnarea comunismului în România, aparatul de zbor este încă funcțional, fiind în exploatarea Serviciului Român de Informații.

Aeronava, de tip Dauphin, utilizată în fuga soților Ceaușescu de pe acoperișul Comitetului Central, este în exploatarea Serviciului Român de Informații și se află, din data de 15 aprilie 2024, la Airbus Helicopters România, în vederea efectuării reviziei periodice obligatorii, conform planului de mentenanță”, au transmis oficialii SRI, la solicitarea Gândul.

În mai 2021, instituția lansase în licitație restrânsă un acord cadru privind prestarea de servicii de mentenanţă pentru elicopterele Dauphin (revizii, reparaţii capitale, reparaţii curente, actualizări documentaţii tehnice elicopter, asigurarea de piese de schimb, echipamente, materiale funcţionale).

Acordul, cu contracte subsecvente, cu o valoare totală a achiziției (fără TVA), de 47.344.582,75 de lei, a fost atribuit companiei Airbus Helicopters Romania.

Contactați de Gândul, oficialii companiei nu au infirmat că elicopterul se află în centrul său de mentenanță.

Airbus Helicopters Romania SA este o societate comercială prestatoare de servicii de întreținere, reparație și suport elicoptere. Nu putem să vă oferim informații legate de bunurile aparținând clienților noștri. Vă rugăm să vă adresați proprietarului elicopterului / autorității contractante”, a răspuns directorul comercial Radu Homorozeanu, la solicitarea Gândul.

Istoria elicopterului Dauphin SA-365

După o analiză cerută de Nicolae Ceaușescu, din 1976, elicopterul Dauphin  SA-365, cu două motoare, model superior lui SA-360, cu un motor, a înlocuit vechile aeronave de tip Alouette III, cu un motor.

„Având în vedere servituţile prezentate, şi în mod deosebit echiparea cu un singur motor, se apreciază că folosirea elicopterului Alouette III pentru executarea misiunilor de importanţă excepţională nu este indicată, deoarece o oprire accidentală a motorului în zboruri la înălţime mică, pe timpul decolării şi aterizării, deasupra localităţilor şi terenurilor accidentate sau în condiţii de vizibilitate redusă, poate genera evenimente de zbor” se arăta în raportul citat într-un număr din 2010 al Revistei Document, buletin al Arhivelor Militare Române.

Conform documentului citat, specialiștii recomandau ca, „după intrarea în fabricaţia de serie a elicopterului bimotor SA-365 Dauphin şi confirmarea calităţilor sale constructive şi de zbor, să se continue acţiunile de prospectare şi contractare a numărului necesar de elicoptere, de acest tip, pentru înzestrarea Flotilei 50 Aviaţie Transport”.

Peste 38 de ani de când a aterizat prima dată în România

Povestea achiziției elicopterului care avea să intre în istorie cu ultimul zbor al cuplului dictatorial al României și să marcheze în imagini căderea comunismului în România este detaliată în numărul 3 din 1992 al Revista Aeronautica – publicat pe un forum al pasionaților de machete și modelism – care includea chiar și un poster color, cum se anunța atunci pe copertă.

Potrivit autorului articolului, mr. Cornel Pătruț, în 1980, Flotila 50 Aviație Transport avea deja în dotare patru noi aparte de zbor de tipul SA – 365 C Dauphin 2, dintre care două erau amenajate în varianta VIP și două în varianta turist. Acestea au fost vândute în 1986, după 1.700 de ore de zbor, cu 2 milioane de franci francezi, arată publicația.

Între timp, au fost cumpărate alte patru aparate în varianta N, cu tren de aterizare escamotabil, care au avut zborul de recepție pe 3 februarie 1986, din Marignane, Franța, unde de afla fabrica producătoare, pe traseul Genova – Veneția – Zagreb (escală pentru realimentare), Belgrad – Timișoara – Brașov și București.

Aparatele ating o viteză maximă de 324 km/oră și au o autonomie de zbor de 915 km.

Potrivit publicației, varianta standard era prevăzută cu 9 locuri în afara celui al pilotului sau 2 + 8, dar cele produse pentru România, având în vedere destinația lor, aveau, în afara scaunelor pentru piloți, două fotolii, în spatele cărora se afla o banchetă pentru încă trei persoane. Elicopterul era dotat și cu instalație de climatizare.

Cele patru elicoptere au primit numere de înmatriculare de la 201 la 204, cel cu numărul 203 fiind cel folosit de cuplul Ceaușescu la fuga din 22 decembrie 1989.

Toate patru erau destinate în exclusivitate pentru zborurile cu Nicolae și Elena Ceaușescu, fiind folosite însă de câteva ori și de Nicu Ceaușescu și generalul Marin Neagoe, cel care a condus Direcția a V-a a Securității (Securitate și Gardă) până la 22 decembrie 1989.

Pe lângă stema Republicii Socialiste România și steagul tricolor comunist, pe elicopter, care era vopsit în alb, era desenat chiar un delfin albastru, care se pare că era opera unui pictor surdo-mut de la firmă, după cum dezvăluie autorul articolului, care a publicat și o fotografie cu momentul în care Nicolae Ceaușescu face cunoștință cu noile aparate de zbor.

După Revoluție, aparatele au fost revopsite, primind înmatricularea, trecută pe fuzelaj, de la venirea lor în țară, respectiv YR-DFE, YR-DFF, YR-DFG și YR-DFH, iar cele două fotolii au fost înlocuite cu banchete cu trei locuri.

După o scurtă trecere pe la compania aeriană Romavia, acestea au ajuns la o bază aeriană de transport pentru zboruri în regim militar, relata Revista Aeronautica, în 1992.

CITEȘTE ȘI:

„Dosarul Revoluției”: ICCJ desființează rechizitoriul prin care au fost trimiși în judecată Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus

VIDEO | Traseul Revoluției, refăcut la 33 de ani de la manifestațiile care au dus la căderea lui Nicolae Ceaușescu și a comunismului. ”Când s-a scandat «Jos comunismul», revolta s-a transformat în revoluție”

 32 de ani de la Revoluție. Cum a fost ”rescris” scenariul mitingului convocat de Nicolae Ceaușescu pe 21 decembrie 1989: ”Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”