„Criza politică subminează dreptul la viață al pacienților cronici din România”. APCR își rezervă dreptul de a acționa în judecată pe responsabilii pentru derapaje

Alianța Pacienților Cronici din România trage un semnal de alarmă, printr-o scrioare deschisă adresată partidelor politice, Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătae și Guvernului României, în ansamblul său, privind acutizarea crizei din sănătate și anunță că va semnala situația forurilor europene și chiar se va putea adrea instanțelor pentru remedierea derapajelor.

Alianța Pacienților Cronici din România (APCR) spune că va semnala situația curentă din sistemul sanitar din țară Parlamentului European și își rezervă dreptul de a acționa în judecată pe toți cei responsabili pentru aceste derapaje, pentru încălcarea cu bună știință a dreptului la asistență medicală, la sănătate, la viață, drepturi consfințite atât de Constituția României, cât și de Legile in vigoare ale României și UE.

Scrisoarea deschisă vine în contextul în care Ministerul Sănătății este, de miercuri, condus interimar de Attila-Zoltán Cseke, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, care a venit în locul ministrului USR PLUS Ioana Mihăilă, care și-a depus demisia, alături de colegii din formațiune. Premierul Florin Cîțu a anunțat, miercuri,  că l-a rugat pe fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, să fie consilier onorific la MS, după ce Ioana Mihăilă și-a depus mandatul, pentru a ajuta la gestionarea pandemiei de COVID-19.

„Nu vă mai puneți semnăturile pe certificatele de deces ale pacienților!”

„Criza de sănătate generată de pandemia de COVID-19 a amplificat problemele cu care se confruntau pacienții cronici din România în ceea ce privește accesul la terapii. Ca și cum nu era de-ajuns, criza politică actuală acutizează situația, săpând mai adânc groapa sistemului de sănătate, lipsindu-l de finanțarea necesară, și odată cu el și a pacientului cronic, rămas fără tratamente. Printre cei mai afectați de situația actuală sunt pacienții bolnavi de cancer și pacienții cu HIV/SIDA; pentru aceștia din urmă, frica de a nu mai primi tratamentul vital este o constantă în fiecare lună”, a transmis APCR, în scrisoarea deschisă.

Potrivit Alianței, medicii fac eforturi disperate de a calcula medicația la plic, la bucată, pentru a ajunge la fiecare pacient. „Această practică încalcă toate normele legate de farmacovigilență, siguranța medicamentului și siguranța pacientului, periclitându-i sănătatea. Nu în ultimul rând, calcă în picioare demnitatea și calitatea vieții acestor oameni, punându-i pe drumuri, să aștepte cu orele la porțile spitalelor de boli infecțioase sau lăsându-i fără acces la analizele de monitorizare ale viremiei”, spun reprezentanții bolnavilor.

Potrivit APCR, lipsa fondurilor destinate acestor programe naționale de sănătate este semnalată de toate centrele regionale de boli infecțioase din România. „1 din 4 pacienți români diagnosticați cu HIV/SIDA nu urmează în prezent un tratamentul specific bolii lor, iar dacă autoritățile nu iau măsuri acum acest număr va crește considerabil. Întreruperea tratamentului antiretroviral determină o creștere a riscului de deces, precum și a riscului de transmitere a infecției HIV”, a transmis APCR.

„Factorul politic pune viața pacienților cronici în pericol”

„Încă o dată, factorul politic pune viața pacienților cronici în pericol”, transmit cei din APCR, explicând că sunt pacienți, care în fiecare săptămână sunt chemați de la sute de kilometri la centrele regionale pentru a ridica medicamentele, ia acest lucru reprezintă costuri importante pentru transport – pe care nu toți și le pot permite (se creează risc de abandon și eșec terapeutic), dar și un risc major de a intra în contact cu virusul SARS-CoV-2. Și în acest moment, se tergiversează reglementarea privind distribuirea medicației la domiciliul pacientului cronic.

Potrivit APCR, întreruperea tratamentului chiar și pentru 1 – 2 zile, la pacienții cu HIV/SIDA, poate altera întreaga schemă terapeutică (scheme multidrog), conduce la agravarea stării de sănătate, epuizarea tuturor variantelor de scheme datorită generării de rezistență virală la terapie, iar dacă se impune internarea acestor pacienți, asistența medicală este aproape imposibilă, dat fiind faptul că spitalele de boli infecțioase sunt iar pline cu pacienți COVID-19.

„În cazul pacienților cu cancer, lipsa medicamentelor reprezintă direct condamnare la moarte, deoarece cancerul este o urgență, iar majoritatea tipurilor de cancer au o evoluție fulminantă. Facem apel încă o data la politicieni din Guvernul ROMÂNIEI, să înceteze orice mascarada politică și să se dedice rezolvării acestor probleme, pentru a preîntâmpina un nou Val de decese cauzate de cinismul si lipsa lor de empatie, dar și de lipsa finanțării si a politicilor coerente din sănătate”, au transmis reprezentanții pacienților cronici.

Câți bani s-au dat la Sănătate

Potrivit statisticilor citate, în 2020 decesele generale au crescut apreciabil de la 260.353 (11.7‰) la 297.345 (13.4‰), iar în 2021, dacă nu se iau măsuri urgențe, numărul deceselor va crește și mai mult. „De asemenea, reamintim autorităților Rezoluția Parlamentului European din 20 mai 2021 referitoare la accelerarea progreselor și combaterea inegalităților în vederea eradicării SIDA ca amenințare la adresa sănătății publice până în 2030 și necesitatea asigurării nivelului de cheltuieli și mobilizarea resurselor necesare pentru a atinge obiectivele pentru 2025 în toate statele membre ale UE”, potrivit APCR.

Fondurile pentru sănătate au fost, în weekenul trecut, la baza unui schimb de replici acide între premier și fostul titular de la Sănătate, Ioana Mihăilă, pornind de la plata personalului din centrele de vaccinare, care au culminat cu declarația lui Florin Cîțu: „A venit cu demisia domniei sale sau nu? Eu nu știu de ce lumea vrea să-și arate incompetența pe ultima sută de metri”.

Ulterior, marți, după depunerea demisiei de către Ioana Mihăilă, Guvernul a aprobat rectificarea bugetară, la care Ministerul Sănătății primește în plus 3,7 miliarde de lei. „La capitotul Sănătate, după rectificare, sunt mai mult cu 3 miliarde decât în 2020, deci față de anul trecut când eram în plină pandemie, cu 4,44 miliarde de lei mai mult decât în 2019 și dublu față de 2018”, spunea premierul marți.