Angajații din agricultură și industria alimentară au, începând de miercuri, un salariul de mază minim brut pe țară crescut la 3.000, la fel ca cei din construcții, după ce deputații au votat, la jumătatea lunii aprilie, forma finală a legii, promulgate ulterior de șeful statului. Astfel, aceste categorii primesc salarii mai mari, dar vor avea pensii mai mici, pentru că nu sunt obligați să vireze contribuții la Pilonul II de pensii, cele administrate privat.
Legea nr. 135/2022 arată că, începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022, până la sfârșitul anului 2022, pentru sectorul agricol și în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră.
Mai mult legea arată că în perioada 1 ianuarie 2023- 31 decembrie 2028, pentru sectorul agricol și în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună.
Începând cu 1 ianuarie 2022, venitul minim lunar asigurat în baza contractului de asigurare socială este de 2.550 lei, respectiv valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Schimbarea a fost promovată drept o facilitate fiscală pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară, însă admnistratorii fondurilor de pensii de Pilon II – pensiile private obligatori -o consideră „un cadou otrăvit”, dat fiind că, și în cazul acestor categorii, este ridicată obligativitatea de a contribui la Pilonul II, fiind rămasă drept opțiune.
Astfel, aceste categorii de angajați pot, odată intrată în vigoare legea, să nu mai vireze cotribuția la Pilonul II. Astfel, prin excepție de la prevederile art. 1381 alin.(1) și (2) şi art. 1382 alin. (1) și (2), persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor din domeniile respective, pot opta – deci nu e obligatoriu – pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat.
Opțiunea se depune în scris, la angajator, acesta reținând contribuția aferentă potrivit prevederilor legale. Astfel, completarea vizează exprimarea opțiunii angajaților de a continua, respectiv de a relua plata contribuției la pilonul II al sistemului de pensii, aceasta acumulându-se în conturile lor personale și completându-le ulterior veniturile aferente pensiei calculate potrivit legislației privind sistemul de asigurări sociale de stat.
Reprezentații Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) consideră că facilitatea este „un cadou otrăvit” și „merge în direcția opusă încurajării economisirii pe termen lung a populației, precum și împotriva angajamentelor europene ale României, cuprinse în PNRR”.
În comunicatul transmis, APAPR atrage atenția că, potrivit reformelor la care România s-a angajat față de Uniunea Europeană prin PNRR, regimul de excepții fiscale introdus în domeniul construcțiilor de OUG 114/2018 trebuie eliminat integral din legislație până în primul trimestru din 2025 (jalon PNRR), nicidecum extins la alte categorii de salariați.
„Exceptarea de la plata contribuției la Pilonul II a însemnat pentru salariații din construcții un cadou otrăvit, respectiv posibilitatea cheltuirii azi a unor sume derizorii în locul acumulării sustenabile și fructificării prin investiții pe termen lung a acestor bani, așa cum Pilonul II a dovedit deja că furnizează pentru cei 7,8 milioane de români. Potrivit informațiilor publice prezentate de autorități, peste 700.000 de salariați din construcții au fost văduviți în ultimii 3 ani de contribuții de peste 1,9 miliarde de lei la Pilonul II”, a comunicat APAPR.
Tot miercuri intră în vigoare prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului aprobată acum două săptămâni, în 18 mai, privid posibilitatea de creștere voluntară a salariului minim lunar pe economie, de către angajatori, cu 200 de lei pe lună, cu exceptarea impozitării suplimentare a sumei ce reprezintă majorarea.
Astfel, conform noii OUG, propusă de Ministerul Finanțelor, începând cu data de 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, respectiv 2.550 lei lunar, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.750 lei lunar, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii.
De asemenea, informează Guvernul, începând cu aceeași dată, de această măsură beneficiază și persoanele nou-angajate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și până la data de 31 decembrie 2022, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este de 2.750 de lei.
Prevederile ordonanței de urgență nu sunt aplicabile personalului salarizat potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
Conform unei informări a Guvernului, creșterea voluntară a salariului minim lunar pe economie, de către angajatori, cu 200 de lei pe lună, prin exceptarea impozitării suplimentare a sumei ce reprezintă majorarea măsura va avea impact pentru 1,6 milioane de salariați.
În plus, peste 2,5 milioane de români vor începe să primească în perioada următoare cardurile electronice în care se vor încărca sumele echivalente tichetelor sociale, de 250 de lei, o dată la 2 luni, în patru tranșe, acordate prin programul guvernamental „Sprijin pentru România”. Acesta este emis de unul dintre cei trei emitenți de tichete care au câștigat achiziția directă organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, însă va arăta identic, indiferent de compania privată care l-a emis.