Prima pagină » Social » Echitația – aventură, joacă și terapie pentru copii cu sindromul Down, sindromul Asperger sau autism. Ar elimina și efectele bullying-ului

Echitația – aventură, joacă și terapie pentru copii cu sindromul Down, sindromul Asperger sau autism. Ar elimina și efectele bullying-ului

Echitația este sport, aventură, joacă, terapie, adică viață. Părerea părinților, opinia psihologului, pedagogului, medicului este unanimă, bucuria, fericirea de a interacționa cu acest animal extraordinar este un panaceu pentru toate relele. Calul este cel mai prietenos „terapeut” disponibil în România, că delfini nu prea avem.

De foarte multă vreme în Europa și, mai de curând, și în țara noastră, echitația este recomandată, aproape imperativ, în tratarea sau ameliorarea unor afecțiuni păcătoase cum ar fi sindromul Down, sindromul Asperger, autism.

De asemenea, este de folos în eliminarea efectelor bullying-ului. Despre beneficiile fizice ale acestui sport, dacă această joacă, distracție, poate fi numită sport, nu mai vorbim.

Echitația, terapie prin bucurie

Calul vindecă și oameni sănătoși

Mai ales în perioada pandemiei, copiii au traversat o perioadă teribilă, caracterizată prin lipsă de comunicare, de interacțiune fizică, de aproape orice posibilitate de descărcare a energiei și frustrărilor, departe de sport, joacă, lipiți de ecrane.

Cei mai afectați au fost preadolescenții, puberii, astfel că listele de așteptare la cabinetele psihologice, care și așa numai de clienți nu duceau lipsă, s-au lungit pe luni întregi.

Psihoterapeutul poate fi o opțiune pentru copil și problemele lui inerente, dar nu ar fi deloc o greșeală să-l dați la echitație, mai ieftin și mai folositor. Echitație care ar face minuni în timpul pubertății, mai ales în cazul fetelor. Iar acest prieten devotat vindecă și oameni sănătoși tun.

Hipoterapia a început să fie recomandată din anul 1964, când psihiatrul american Boris Levinson lansa o nouă orientare în terapia persoanelor cu dizabilităţi, printre care sindromul Down și autismul: cea cu ajutorul animalelor, cai, delfini, peşti, papagali, câini şi pisici. Ulterior, abordarea a fost preluată și aplicată fără rezerve de toți medicii specialiști, inclusiv de cei români.

Niciodată nu mi-a fost frică de vreun animal, jivină sau dobitoc. Vorbim de fobie, nu înseamnă că, dacă mă aleargă ursul, mă umflă râsul. Dar calul m-a intimidat întotdeauna. Însă nu și atunci când îi întindeam un măr sau morcov cu ajutorul fetiței mele de aproximativ un metru. Vă puteți gândi la un stick selfie pentru telefonul mobil”, spune tatăl fetiței din prima fotografie, Inga.

Evident, din cauza coloanei vertebrale neformate complet, nu te poți cocoța pe cal la trei ani, dar poți interacționa cu ditamai namila înainte de a scăpa de scutecele de unică folosință. Doar după 7 ani, omul poate să se zgâlțâie în șa maximum pentru o ședință de jumătate de oră. Până la 7 ani, doar interacțiune, pupici, mângâieri, bale, amușinări, morcovi, plimbare, de preferat în brațele călărețului sau câteva ture scurte cu ponei. Scurte, dar dese.

O prietenie care se leagă imediat

De ce calul

Ce-mi trebuie mie să călăresc, la ce mă ajută? Care-i aplicația? Dacă nu faci echitație de performanță, ai fi tentat să zici că nu la mare lucru. Nimic mai greșit.

Nu ai nevoie de sfatul medicului, de recomandarea psihologului pentru a-ți urca pe cal copilul sănătos, cu autism, Asperger sau Down, este suficientă o singură zi petrecută cu el în jurul grajdurilor și calul va explica totul despre el.

  • Nu există rețetă.
  • Nu există programe speciale pentru copii cu dizabilități.
  • Nu e nevoie de specialiști sau cai antrenați pentru interacțiunea cu copii cu afecțiuni psihomotorii, Down sau autism.
  • Calul face totul.
  • Copiii cu afecțiuni au același program ca toți ceilalți și au aceleași performanțe.

Așa cum ne explica un instructor:

Pentru cal, nu există copii de mai multe feluri, copii sănătoși sau copii bolnavi, cu ochelarii lui luminați, el vede doar copii, atât de nătâng este încât nici culorile acestora nu le distinge”.

Caii, adevărate tratamente antistres

Beneficiile echitației, în opinia specialiștilor

  • Călăritul este, de fapt, un mod distractiv și eficient de a determina copiii să devină mai activi fizic.
  • Echitația cere corpului să utilizeze mușchii de bază, coapsele și mușchii pelvieni.
  • Echitația pentru copii înseamna conectare la natură, aer curat și prieteni noi în același timp.
  • Participarea la activități ecvestre constante poate ajuta la dezvoltarea unui caracter puternic.
  • Crește încrederea în sine.
  • Poate îmbunătăți performanțele școlare.
  • Vibrațiile produse de cal în timpul călăriei au capacitatea de a activa sistemul nervos simpatic al creierului uman.

Aceste concluzii reies din două studii independente asupra efectelor echitației, unul realizat de către oameni de știință de la Universitatea din Tokyo și un altul de cei americani, sponsorizat de American Youth Horse Council.

Centrele de echitație au început să se dezvolte și în România

Avantajele echitației pentru copiii mari

Pentru adulți, mai ales pentru cei din marile orașe, o oră de călărie la pas, la trap, la galop vă ia din cârcă o săptămână de stres citadin. În jurul mai tuturor marilor orașe din România, București, Brașov, Iași, Cluj, Timișoara, au răsărit centre de echitație.

Prețurile sunt cam aceleași, între 50 și 150 de lei ședința. Le puteți compara accesând link-urile de mai sus. Mai toate oferă cursuri de echitație pentru părinți și copii, de la cele de agrement până la cele de performanță.

Foto: Verde de România, Herghelia Homorod


CITEȘTE ȘI:

Fosta canotoare Tanya Brady a murit într-un accident de călărie, după ce calul s-a speriat și a început să alerge cu aproape 60 km/h

VIDEO Dorina Chiriac: „Noi știm foarte puține lucruri despre autism. Are mii de caracteristici”

Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca ... vezi toate articolele

Citește și