Plenul Curții Constituționale, a respins, joi, ca neîntemeiată, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Klaus Iohannis privind legea care prevede că în şcoli se vor derula, doar cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, programe de „educaţie pentru viaţă”, inclusiv de educaţie sanitară, elimininând sintagma „educație sexuală”.
Cu majoritate de voturi, judecătorii CCR au decis că este constituțională, în raport cu criticile formulate, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.272/2004 privind protectia și promovarea drepturilor copilului, aflată joi pe rolul CCR, a fost trimisă de președintele României în 24 iunie, după ce actul normativ fusese votat de Camera Deputaților, for decizional, în 3 iunie, după fusese adoptat tacit în Senat în octombrie 2019.
Conform textului modificat de deputați și trimis spre promulgare, are este înlocuită sintagma „educație sexuală” din lege cu expresia „educație sanitară”. Derularea acestor programe ar urma să se facă doar cu acordul scris al părinților, potrivit legii votate de parlamentari.
Adoptarea legii în această formă a provocat o serie de reacții în rândul societății civile, respectiv de susținere din partea reprezentanților Coaliției pentru familie, dar critice din partea celor care oferă suport psihologic și cursuri de calificare tinerelor care devin mame în adolescență.
Într-un chestionar realizat de Asociația Dream Project România, făcut public după ce președintele a contestat legea la CCR, la întrebarea „Sunteți de acord cu aplicarea obligatorie în grădinițe, școli și licee a programelor de educaţie pentru viaţă şi pentru sănătate, inclusiv educaţie sexuală?”, 84,7% dintre respondenți sunt de acord ca programele de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală, să fie introduse obligatoriu în școli. Procentul se împarte totuși în două categorii: a celor care susțin fără echivoc, 54,1%, și a celor care condiționează obligativitatea de date suplimentare precum conținutul programei și pregătirea celor care livrează informația, în proporție de 30,6%.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Iulian Cristache, susținea, în iunie, după adoptarea legii, că elevii au nevoie de educație sexuală, deși termenul nu este „adecvat”. El spune că aceste noțiuni trebuie predate de profesioniști, nu de profesori de sport sau matematică.
Modificările aduse de Parlament prevăd că în şcoli se vor derula, cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, „programe de educaţie pentru viaţă”, inclusiv de educaţie sanitară, pentru prevenirea contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor.
„Este neclar momentul în care trebuie să se solicite acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor în vederea participării la aceste programe de educație, nerezultând fără echivoc dacă acesta se stabilește ca etapă premergătoare conceperii măsurilor necesare de către autoritățile mai sus precizate, sau acordul părinților este necesar ulterior, cu ocazia implementării acestora”, se arată în sesizarea lui Klaus Iohannis .
Președintele reclamă, între altele, faptul că terminologia nou introdusă de deputați impunea în sarcina legiuitorului modificarea corespunzătoare a tuturor celorlalte prevederi din Legea nr. 272/2004, lucru care nu a fost făcut. Art. I pct. 10 din lege modifică lit. i) a art. 46 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 și face referire la programe de „educație sanitară”, înlocuind termenul folosit în prezent, respectiv acela de programe de „educație sexuală”.
Așa cum reiese din raportul comun al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei pentru muncă și protecție socială ale Camerei Deputaților, amendamentul care privea modificarea lit. i) a alin. (3) al art. 46 din Legea nr. 272/2004 a avut ca fundamentare nevoia populației „să cunoască și să respecte regulile de igienă personală și sănătate din responsabilitate pentru propria persoană și familie, dar și pentru societate. Este deci necesar ca în familie și în școală, copiii să își însușească un stil de viață sănătos, activ, să învețe regulile de igienă personală, de alimentație sănătoasă și echilibrată, prevenția bolilor, să înțeleagă nevoia mișcării și a practicării unui sport pentru îmbunătățirea stării de sănătate”.
Analizând această motivare prevăzută în raportul amintit, președintele consideră că soluția legislativă adoptată pe calea amendamentelor introduse la Camera Deputaților și care au devenit lege „nu cuprinde o justificare reală socială și juridică, ci – din contră – aceasta a determinat o reglementare contradictorie, incoerentă și ininteligibilă, care alterează înțelegerea și aplicarea legii”.
Klaus Iohannis mai spune că, în forma legii transmise la promulgare, din redactare nu reiese cu claritate dacă norma stabilește că programele de educație pentru viață sunt în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor sau că educația sanitară este cea în vederea prevenirii celor de mai înainte.
„În ipoteza în care norma juridică are în vedere reglementarea primei situații, atunci apreciem că respectivele programe reprezintă, în fapt, un program de educație pentru sănătate, ceea ce este de natură să instituie un paralelism legislativ între lit. i) astfel cum a fost modificată și lit. j) din forma actuală a legii, inacceptabil din punct de vedere al respectării normelor de tehnică legislativă…Totodată, prin eliminarea sintagmei „cel puțin o dată pe semestru” din cuprinsul lit. i) a art. 46 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, textul a devenit neclar”.
Deciziile CCR sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.